Auschwitz Forgotten Evidence


Konzentrationslager Auschwitz (help·info)) was the largest of Nazi Germany’s concentration camps. Located in German-occupied southern Poland, it took its name from the nearby town of O?wi?cim (Auschwitz in German), situated about 50 kilometers west of Kraków and 286 kilometers from Warsaw. Following the German occupation of Poland in September 1939, O?wi?cim was incorporated into Germany as part of the Katowice District (Regierungsbezirk Kattowitz), or unofficially East Upper Silesia (Ost-Oberschlesien), and renamed Auschwitz. The word Birkenau means ‘Birch tree’ of which there are many surrounding the Birkenau area of the complex.

The complex consisted of three main camps: Auschwitz I, the administrative center; Auschwitz II (Birkenau), an extermination camp or Vernichtungslager; and Auschwitz III (Monowitz), a work camp. There were also around 40 satellite camps, some of them tens of kilometers from the main camps, with prisoner populations ranging from several dozen to several thousand. [1]

The camp commandant, Rudolf Höss, testifed at the Nuremberg Trials that up to 2.5 million people had died at Auschwitz. The Auschwitz-Birkenau State Museum revised this figure in 1990, and new calculations now place the figure at 1.1–1.6 million, [2][3] about 90 percent of them Jews from almost every country in Europe. [4] Most of the dead were killed in gas chambers using Zyklon B; other deaths were caused by systematic starvation, forced labor, lack of disease control, individual executions, and so-called medical experiments.

Victimă a Securităţii: "Eram obiecte, nu oameni pentru ei"


Mihail IonescuMihail Ionescu este inginer miner – profesor de matematic? “f?r? acte”, în vârst? de 96 de ani, care a avut o via?? bogat? în evenimente atât istorice, cât ?i personale. A trecut prin cele dou? r?zboaie mondiale, a luptat împotriva ru?ilor ?i a suferit ororile Securit??ii. De?i s-au întâmplat acum zeci de ani, amintirile din comunism au r?mas intacte.

Mihail Ionescu s-a n?scut la 18 iunie, 1913, în comuna Cartojani, jude?ul Giurgiu. Marea sa pasiune a fost matematica, câ?tigând bani dintr-un post de pedagog la Liceul ?incai, dar nu îndeajuns pentru a se putea între?ine la Facultatea de Matematic?, pe care, în cele din urm? a trebuit s? o abandoneze. A intrat la ?coala Militar?, iar de aici drumul l-a aruncat aproape firesc în câmpul de lupt?.

A intrat în cel de-Al Doilea R?zboi Mondial nepreg?tit, “mic ?i neputincios”, dar a înv??at cum s? lupte împotriva ru?ilor pân? în 23 august 1944. A v?zut crimele din Odessa, unde Româia a pierdut peste o sut? de mii de oameni. “Am ajuns la un moment dat într-un loc unde erau stive f?cute de solda?ii români – pentru mor?i, care aveau casca ?i arma lâng? ei, am fost foarte impresionat s? v?d atâtea cadavre la un loc.” A luptat pe frontul de Est ?i pe cel din Vest, în Budapesta ?i Cehoslovacia, a dormit în mun?ii Tatra ?i a fost bolnav de icter în Rusia.

“Am omorât oameni în r?zboi, dar atunci nu m-am gândit niciodat? c? nu era bine ceea ce f?ceam. O f?ceam pentru compatrio?ii mei, pentru camarazii cu care eram acolo, pentru familia de acas?, pentru via?a mea.”, se dest?inuie veteranul.

Continua pe adevarul.ro

25% din divorţuri au ca motiv violenţa în familie


divortPentru femeile victime ale violen?ei în familie divor?ul este ultima solu?ie. De?i ar trebui s? fie prima. Le e team? s? plece de lâng? agresorul lor, nu au bani pentru divor?, sunt amenin?ate c? le vor fi lua?i copiii. Avocatul Mihai Lungu, specializat în drept familial, explic? ce drepturi au femeile b?tute ?i ce demersuri legale pot întreprinde.

Jurnalul Na?ional: Care sunt demersurile legale pe care le poate face o femeie agresat? de so?ul ei împotriva acestuia?

Avocat Mihai Lungu: Exist? dou? tipuri de m?suri legale: unele reglementate de legisla?ia civil?, respectiv evacuarea din domiciliu a so?ului turbulent, ?i unele reglementate de legisla?ia penal? – plângere penal? pentru lovire (sau alt? infrac?iune, dup? caz), solicitarea lu?rii m?surii interzicerii întoarcerii în domiliciu a so?ului turbulent sau, dup? condamnare, se poate cere ?i luarea m?surii de siguran?? prev?zut? de art. 118 ind. (1) din Codul Penal. Din p?cate, nu pot s? v? spun ?i cât de des se aplic? acest articol al Codului Penal. Dar e bine de ?tiut c? m?sura interzicerii întoarcerii în locuin?? pe o perioad? de maximum doi ani presupune ca agresorul s? fi fost condamnat definitiv la o pedeaps? cu închisoarea de cel pu?in un an ?i ca victima s? solicite instan?ei aceast? m?sur?.

Pe ce durat? de timp se poate aplica m?sura evacu?rii din domiciliu a so?ului?

Evacuarea are ca baz? legal? art. 26 din Legea 217/2003 ?i art. 613, ind. (2) ?i art. 581 din Codul de Procedur? Civil? ?i se aplic? pân? la pronun?area irevocabil? a hot?rârii de divor?, prin care se va stabili cui se atribuie locuin?a.

Cât dureaz? ?i cât cost? un proces de divor??

Dac? apelezi la serviciile unui avocat, costul unui divor? variaz?, în func?ie de durat? ?i complexitate, de la 1.000 de lei pân? la 4.000-5.000 de lei. Pre?ul cre?te atunci când se face ?i partajul, care presupune expertize destul de costisitoare. O expertiz? de evaluare bunuri imobile, de pild?, poate dep??i 2.000 de lei. Iar??i, dac? exist? dezbateri aprinse cu privire la încredin?area minorilor, se ajunge la un proces dificil. Durata cea mai rezonabil? a unui divor? este de una-dou? luni, dac? so?ii se în?eleg. În caz de conflict de interese, procesul poate dura ?i doi-trei ani, cu apel ?i recurs.

Din experien?a dvs., cât de des e invocat? violen?a în familie ca motiv la divor??

În opinia mea, frecven?a violen?ei conjugale ca motiv de divor? este, în bun? m?sur?, influen?at? de nivelul de educa?ie al partenerilor. Clien?ii mei sunt oameni din clasa medie, educa?i ?i, în propor?ie de peste 90%, civiliza?i. A?adar, sub 10% din cazuri sunt influen?ate de violen?a în familie. Am observat îns?, din relat?rile unor colegi care preiau ?i clien?i cu o educa?ie precar?, c? rata violen?ei între so?i este undeva la 20%-25% din cazuri. În toate situa?iile, copiii sunt foarte afecta?i.

Atunci când violen?a în familie este men?ionat? ca motiv într-un proces de divor?, se autosesizeaz? instan?a sau reprezentantul Parchetului?

Instan?a nu se poate autosesiza, iar motivul este simplu: în procesele de divor?ul e o instan?? specializat? pe probleme de minori ?i familie. Cauzele penale sunt judecate de complete specializate în materia penal?. Conform legii îns?, Poli?ia sau Parchetul se pot autosesiza în cazurile violen?ei în familie, atunci când afl? despre ele, în orice mod, inclusiv din pres?.

Continua pe site-ul Jurnalului National

Copiii care iau bataie de la parinti au un IQ mai scazut decat al celor care nu sunt loviti


image-2009-09-27-6206593-41-bataia-opreste-dezvoltarea-inteligenteiO “mama de bataie” aplicata copiilor ii poate lasa cu urme pentru tot restul vietii. Loviturile sau orice alte pedepse corporale pot opri dezvoltarea inteligentei copiilor. O spun oamenii de stiinta, care au aratat ca IQ-ul micutilor cu varste cuprinse intre 2 si 4 ani care au fost batuti de parinti a scazut cu peste 5 puncte in patru ani, fata de coeficientul inteligentei inregistrat la copiii care nu au primit pedepse corporale.

“Partea practica a acestui fapt este ca medicii pediatri si psihologii trebuie sa inceapa sa faca ceea ce nici unul dintre ei nu face acum, si sa spuna «Nu lovi niciodata, in nicio imprejurare»”, a declarat pentru ABC News Murray Straus, sociolog la Universitatea New Hampshire din Durham, care a condus studiul alaturi de Mallie Paschall la Prevention Research Center din Berkeley, California.

Aceasta nu este prima dovada ca bataia vine “la pachet” cu costuri majore pentru copii: un studiu recent a descoperit ca micutii care au suferit pedepse corporale severe au “mai putina materie cenusie”, in comparatie cu ceilalti copii. Stresul, anxietatea si frica sunt elemente care ar putea explica de ce bataia incetineste dezvoltarea cognitiva.

Straus si Paschall au analizat datele colectate in anii ’80, in timpul unui program national de supraveghere a sanatatii copiilor. In 1986, un alt studiu a masurat IQ-ul a 1.510 copii cu varste cuprinse intre 2 si 9 ani si a retinut cat de des mamele acestora le aplicau pedepse corporale. Cercetatorii au repetat testul IQ 4 ani mai tarziu.

Cei doi oameni de stiinta au impartit copiii in doua grupe de varsta – 2 pana la 4 ani si 5 pana la 9 -, pentru ca unii psihologi sustin ca bataile ocazionale sunt acceptabile la cei mici, dar nu si in cazul copiilor cu varste mai mari.

Datele au aratat ca 93% dintre mame si-au lovit copiii o data sau de mai multe ori pe saptamana, in cazul micutilor cu varste intre 2 si 4 ani. La a doua grupa de varsta, cifrele au aratat altceva: 58% dintre mame au apelat la disciplina fizica. Aproximativ jumatate dintre mamele copiilor cu varste mici si-au lovit micutii de trei sau de mai multe ori pe saptamana.

Patru ani mai tarziu, copiii din prima grupa de varsta care nu au fost loviti niciodata au castigat, in medie, 5,5 puncte la coeficientul de inteligenta, fata de copiii care au suferit pedepse corporale. In acelasi timp, copiii din al doilea grup de varsta au castigat, in medie, 2 puncte la coeficientul de inteligenta. “Copiii mici sunt expusi unor riscuri mai mari, deoarece creierul lor se afla in plin stadiu de dezvoltare”, a explicat Murray Straus.

Stimularea cognitiva oferita de mame este decisiva in dezvoltarea inteligentei
Inca si mai importante decat pedepsele corporale sunt insa metodele de stimulare cognitiva, spun cercetatorii, care au descoperit ca acest element face diferenta clara intre copiii cu un IQ ridicat si cei cu un coeficient scazut. Mai exact, modul in care mamele ii stimuleaza pe cei mici sa gandeasca conteaza mai mult decat orice altceva in dezvoltarea inteligentei copiilor.

“Sa presupunem ca avem un copil care provine din parinti educati si iubitori, care ii asigura stimulare cognitiva si care il lovesc: acel copil va fi bine oricum, [desi] poate nu la fel de bine ca in cazul in care nu l-ar lovi”, a continuat Murray Straus.

Cu toate acestea, omul de stiinta respinge vehement ipoteza ca bataia rezolva ceea ce alte forme de disciplina nu pot face. “Cercetarea pur si simplu nu arata asa ceva. (…) Bataia nu aduce nimic mai bun unui copil de 2 ani, decat vorbele: Nu face asta”.

Sursa, hotnews.ro

6 biserici crestine bombardate in Irak


Bisericile crestine continua sa fie persecutate in Irak, video-clipul de mai jos ne informeaza ca sase biserici crestine au fost bombardate de musulmani adepti gurparii extremiste. 4 persoane au decedat si 21 de persuane sunt ranite grav in urma acestor atentate cu bomba, care au avut loc Sambata seara. Bombele au fost plasate in interiorul bisericiilor sau exteriorul acestora de catre extremisiti musulmani. Teama si frica asezata pe starzile Irak-ului continua sa provoace dezordine si chaos in comunitate apropriata.