Viața artificială nu a fost creată în laborator

Sigur c? titlul „A fost creat? via?? artificial? în laborator” este mult mai atractiv decât titlul „Nu a fost creat? via?? artificial? în laborator”. Cei care doresc ca via?a artificial? s? fie creat? sunt fascina?i, iar cei care nu doresc acest lucru sunt intriga?i: îns? ?i unii ?i al?ii vor citi o ?tire care sus?ine (cel pu?in în titlu) c? via?a artificial? a fost creat? în laborator. În urm? cu pu?ine zile, titlul „Nu a fost creat? via?a artificial? în laborator” nu era de fapt o ?tire, ci era un fapt cunoscut de toat? lumea. Acum îns? dup? ce a fost lansat? ?tirea c? via?a artificial? a fost creat? în laborator, propozi?ia „Nu a fost creat? via?a artificial? în laborator” se transform? de la sine în ?tire. Aproape toate canalele media, timp de câteva zile, au luat parte la dezinformare. Motivul nu a fost acela de a informa cât mai corect publicul larg, ci acela de a pune laolalt? ni?te cuvinte în a?a fel încât s? câ?tige audien??. ?i se pare c? acest obiectiv a fost atins.

Ce s-a întâmplat în fapt:

• A fost luat genomul unei bacterii (Mycoplasma genitalium) ?i copiat
• Ansamblarea noului genom (copiat) a fost realizat? în celule vii ?i de c?tre celule vii (Escherichia coli ?i Saccharomyces cerevisiae)
• Genomul rezultat a fost introdus într-o celul? a c?rui genom a fost îndep?rtat
• Celula care a „acceptat” genomul a fost o celu? cu totul format? ?i natural? (cu excep?ia faptului c? i s-a îndep?rtat genomul), ea nu a fost creat? în laborator

Acest scenariu nu are nici cel pu?in meritul de a se asem?na cu ceea ce am putea numi „crearea vie?ii în laborator”. Pe lâng? faptul c? sinteza genomului în sine a avut loc în celule vii (în mod natural, nu artificial), avem ?i elementul c? celula care a accepta respectivul genom era o celul? (cu totul natural?, dar al c?rui genom a fost îndep?rtat) care avea toate structurile formate ?i gata s?-?i îndeplineasc? func?iile în mod natural (nu artificial).

Acest fel de „creare” a vie?ii se aseam?n? foarte mult cu a spune c? ai avut doi iepuri în laborator. Peste o vreme a mai ap?rut un iepure (din pântecele iepuroaicei). ?i pentru c? toate lucrurile acestea au avut loc în laborator, unii vor trage concluzia c? a fost creat? via?? în laborator. Sigur c? a fost creat? via?? în laborator odat? ce-ai închis iepurii în c?lduri în cu?ca din laborator.

Mai mult de atât, noi ?tim din punct de vedere ?tiin?ific c? dac? am reu?i s? ansambl?m o celul? pornind de la elementele ei componente ?i s? o ansambl?m în a?a fel încât s?-?i duc? la îndeplinire func?iile metabolice ?i de reproducere, atunci respectiva celul? ar fi pe bun? dreptate o celul? vie. Problema noastr? este pur ?i simplu de natur? tehnic?. ?i nu este greu de crezut c? odat? ce experimentele noastre în domeniul ingineriei genetice ?i în cel al biochimiei vor evolua, acest lucru ar putea fi atins cândva în viitor. Faptul c? acest fel de experimente ?i eventualele lor consecin?e asupra viitorului constituie o problem? etic? bun? de discutat este un lucru la fel de cunoscut.

Dac? abord?m problema crea?iei, atunci mai avem o problem? pe care trebuie s? o abord?m. Crea?ia este diferit? de copiere. Dac? ai o tem? la limba român?, una este s? copiezi compunerea scris? de colega Mycoplasma genitalium ?i cu totul alta s? compui propria-?i compunere. Dac? profesorul este atent, va descoperi destul de repede c? nu ai compus vreo compunere, dar ai copiat una. Exist? totu?i o cale de a-l convinge c? po?i fi creativ. S? copiezi de la Mycoplasma genitalium doar introducerea, doar regulile de baz? ale func?ion?rii vie?ii, ?i de la celelalte colege de-ale tale, cum ar fi Cyanobacteria ?i altele, s? copiezi întreg cuprinsul ?i încheierea (func?ii specifice ale vie?ii). Acum ai reu?it s? faci o combina?ie de compuneri ?i chiar s? în?eli vigilen?a profesorului. Îns? ai r?mas acela?i ?colar care nu face mai mult decât s? copieze. Nu ai jucat câtu?i de pu?in rolul „creatorului”, ai jucat îns? cu brio rolul „copiatorului”.

Înainte de toate, ar trebui s? ne imagin?m cel pu?in ce ar însemna acest? creare a vie?ii în laborator. Eu nu m? simt în stare s? dau un astfel de r?spuns. În primul rând pentru c? nu cred c? putem crea cu adev?rat via??. În schimb putem copia via?? ?i transfera func?ii de la un organism la altul. Îns? acest lucru îl ?tim deja ?i a fost realizat ?i în trecut. Bacteriile produc?toare de insulin? sau copierea materialului genetic nu sunt nout??i pentru lumea ?tiin?ific?: sunt ?tiri vechi.

Marius Fersigan (Blogul Big Bang)

Avatar, o distorsionare a realitatii?

Incursiunea dinspre realitatea moderna catre cea imaginara, adica dincolo de cea reala, ne-a deschis ochii spre posibilitatea unei lumi diferite(un manifest al New Age), chiar daca aceasta posibilitate este doar o fantezie cinematografica a directorului James Camoron. Conceptul directorului, deja renumit pentru contributia sa, nu face decat sa ne prezinte dorintele tanjitoare si disperarea pe care o avem dupa un alt concept de existenta, ie, (care ridica probleme teologice) existenta realitatii imaginare este o realitate al miscarii New Age.

In ceea ce urmeaza, doresc sa prezint cateva aspecte importante din Filmul Avatar.

„Avatar este o parabola a lumii moderne” sustine Alexandru Tirdea, care nu gresete in recenzia sa. In aceasta investigatie serioasa, Alexandru ne prezinta una din artelere sociologice ale acestui film:

„Viitor indepartat, unde oamenii si-au distrus planeta, secatuind-o de resurse si ucigand natura” Condusi de aceasta situatie submra, oamenii “colonizeaza o planeta numita Pandora, al carei sol este bogat intr-o substanta care se vinde cu douazeci de milioane de dolari kilogramul. Singurul impediment intre oameni si acest metal este populatia bastinasa a acestui loc, numita Na’vi. Foarte atasati de locul in care traiesc, in armonie perpetua cu natura inconjuratoare, ei sunt studiati indeaproape de un grup de oameni de stiinta care folosesc avataruri pentru a putea pasi in lumea lor”

Pe robintel.ro, examenul autorului ne ajuta sa intelegem un aspect foarte important despre Avatar:

„cred c? filmul nu se refer? la o lume imaginar? numit? Pandorra, ci la internet, v?zut ca ?i o cutie a pandorei. În film avatarul era condus de om atâta timp cât omul era treaz. Adic? pe internet po?i intra doar când e?ti treaz… Via?a avatarului pe planeta Pandorra era doar o extensie a vie?ii omului în baza de pe aceea?i planet?. La fel este ?i cu internetul. Via?a virtual? este doar o extensie a vie?ii reale. filmul are o puternic? conota?ie filozofic? ?i dezbate o tem? de actualitate a secolului 21: via?a virtual? versus via?a real?. Dincolo de grafica excep?ional? se ascunde ceva: managementul vie?i virtuale, a extensiei vie?ii reale ?i lupta dintre real ?i virtual, precum ?i interferen?a dintre via?a real? ?i cea virtual?, simbolizat? prin distrugerea copacului, cu sensul de: orice fel de via?? virtual? ai avea, via?a real? te va ajunge mereu din urm?. Din p?cate mul?i v?d dar pu?ini pricep.”

Comentariul de mai sus este echilibrat si real, insa nu ca si cel de mai jos (Andra Larisa Zaharia), unde Larisa doreste sa ne convinga (precum si filmul) ca lumea (cat si omul) in care traim este condusa de o forta energetica. Aceasta idee prezinta o dilema teologica, deoarece Il inlocuie pe Dumnezeu cu o forta energetica ce ne directioneaza spre temeliile evolutionismului si al miscarii New Age.

„Ce am apreciat îns? cel mai mult a fost filozofia lumii Na’Vi, creat? în jurul ideii c? lumea în care tr?im este un flux de energie din care facem parte cu to?ii, iar echilibrul acestei lumi este extrem de precar… Conflictul din film este o expunere a celui care exist? deja între noi, oamenii din aceea?i lume: popula?ia Na’Vi suntem noi, cei care îns? mai credem în emo?ii, în spiritualitate ?i cei care mai ascult?m înc? ce au de spus ceilal?i, sim?indu-ne lega?i de universul din jurul nostru; oamenii, colonizatorii, sunt cei care au uitat toate aceste lucruri ?i se hr?nesc din cuceriri goale de sens. “ –

Totusi, considerand ca am prezentat un alt aspect al acestui film, cred ca este important sa ne focalizam atentia asupra intentiilor umane. Cristi Mirea, un alt bloger, ridica o alta dimensiune a eticii umane din filmul Avatar:

„Un film care te face s? vezi lucrurile din o alt? perspectiv? ?i te oblig? s? realizezi c? metodele umane de a ob?ine ceea ce ne dorim sunt nu numai egoiste ci ?i anihilatoare pentru alte specii. De?i ac?iunea se petrece în viitor, pe o alt? planet?, modul de exploatare a resurselor ?i ignoran?a fa?? de mediul înconjur?tor în a ob?ine aceste resurse este similar? cu defri?area p?durilor din zona Amazonului, ac?iune care duce la distrugerea mai multor specii de animale la tot pasul”

Scris de Cosmin Pascu

Filmul Avatar a făcut prima victimă în România

Mama unei tinere în vârst? de 24 de ani, recent desp?r?it? de iubitul ei, sus?ine c? fiica ei s-a sinucis dup? ce a v?zut filmul “Avatar”.

Ioana Alexandra Petrica, fiica inspectorului sef adjunct pe Rela?ii de Munc? de la Inspectoratul Teritorial de Munc? Constan?a, Maria Petrica era student? la Facultatea de Medicin? Veterinar? din Cluj ?i, aparent o tân?r? f?r? nici o grij?.

Potrivit ziarului Adev?rul de Sear? Constan?a, mama tinerei sus?ine c? aceasta s-a sinucis dup? ce a v?zut produc?ia 3D “Avatar”, film care i-a alimentat depresia prin care trecea în urma desp?r?irii de prietenul ei.

Produc?ia lui James Cameron a creat controverse înc? din primele ore de la premier?, iar comentariile pro ?i contra au început s? apar?. Toat? lumea a recunoscut c? este o adev?rat? capodoper?, iar încas?rile au demonstrat-o, dar au exista ?i voci care sus?ineau c? filmul poate crea depresie în rândul tinerilor.

“Seara am fost la film, iar diminea?a când m-am trezit, lumea era atât de gri”, spune un tân?r american, în vârst? de 17 ani.

Psihologii sunt primii care au reac?ionat negativ ?i carei-au îndemnat pe tineri s? nu se duc? s? vad? filmul lui Cameron. O parte dintre ei sus?in c? lumea magic? pe care o prezint? ?i modul în care sunt înf??i?ate personajele o s?-i fac? pe tineri s? devin? depresivi ?i lipsi?i de optimism.

Presa american? a speculat imediat declara?iile acestora, iar teoriile potrivit c?rora vizionarea filmului poate aduce pe cineva în pragul sinuciderii nu au întârziat s? apar?. Mai mul?i speciali?ti sus?in c? imposibilitatea vizit?rii planetei Pandora este primul factor care induce depresia ?i chiar apari?ia gândurilor sinuciga?e în rândul adolescen?ilor.

Tinerii nu au gânduri sinuciga?e pentru c? au v?zut Avatar, ci pentru c? au în?eles cât de imperfect? este lumea în care tr?iesc.

Medicul psiholog, Cristian Andrei spune c? a v?zut controversatul film ?i c? în nici un caz, produc?ia lui James Cameron nu ar duce la depresie sau la gânduri sinuciga?e. Mai mult, spune c? o persoan? s?n?toas? nu ar apela la o asemenea m?sur?.

“Este aberant s? vrei s? te sinucizi pentru c? nu po?i ajunge pe Planeta Pandora. Nu exist? a?a ceva. Depresia pe care o manifest? o parte din cei care au v?zut filmul vine de la con?tientizarea imperfec?iunilor din lumea în care tr?iesc. O persoan? s?n?toas? nu s-ar sinucide dup? vizionarea filmului, e clar c? cei care au f?cut acest gest aveau multe alte probleme”, a spus psihologul Cristian Andrei, pentru REALITATEA.NET

Continua pe realitatea.net

Tutea si Cioran, interviul secolului -video-

Va prezentam si un rezumat interesant scris de Nicolae Sirius, sursa:Romanian Philosophy

“Sinceritatea lui Emil Cioran si Petre Tutea, cel putin din cat se poate desprinde din acest interviu, este uimitoare. Doi mari ganditori situandu-se, in privinta realitatii Divinitatii, exact la poli opusi. Cioran n-a putut fi convins de existenta Divinitatii. Tutea, suflet nobil, doreste totusi ca prietenul lui, Cioran, sa nu aiba soarta lui Kant, de a muri in aceasta lume. (Frumos spus.)

Daca nu gresesc, Mircea Eliade, in ultimele zile ale vietii, a fost intrebat de un prieten daca el crede ca exista Dumnezeu si raspunsul a fost: “Sper”. Stiut este faptul ca Eliade a fost un erudit al istoriei religiilor. Cioran, e adevarat, marturiseste c-a trecut printr-o perioada, mai asa, de declin si a citit toti marii mistici dar ca n-a putut fi convins de existenta Divinitatii si ca urmare negarea acestei existente divine a fost mai puternica si l-a dominat … Din nou Tutea isi salveaza prietenul spunand ca de fapt la Cioran nu-i vorba de lipsa de credinta ci mai degraba de o neliniste metafizica pe care o au toti marii intelectuali dar n-au sinceritatea (si harul, as spune eu) lui Cioran sa si-o si descrie. Concluzia lui Tutea este ca greseala lui Cioran tine de faptul ca il cauta pe Dumnezeu. Un lucru ce nu-i cu putinta, asa dupa cum spune el, fiindca realitatea Divina e doar revelata. Insa acceasta concluzie il avantajeaza mai mult pe Cioran.
Pentru ca revelatiile descrise in religiile cunoscute, sunt mai mult sau mai putin descrieri poetice. Asta nu inseamna ca nu exista Dumnezeu. Undeva, Einstein spunea ca vrea sa stie cum creeaza Dumnezeu fiidca orice altceva nu-i decat un detaliu al vietii. Si imediat a fost acuzat.

In realitate acesta e singurul lucru pe care Divinitatea il arata omului. Si anume ca orice gand este un act de creatie. Lucru cunoscut de indienii ce vorbesc de un anume sunet ce mentine echilibrul universului, de grecii antici care vorbesc de un anume “cuvant” ce descrie structura universului, sau de evreii ce spun ca Dumnezeu e identic cu “cuvantul” pe care l-a folosit in procesul de creatie. Orice cuvant este un gand. Cuvantul ontologic, din nefericire, insa, nu-i mentinut in nicuna din marile religii cunoscute. Si-atunci, de ce sa ne mai surprinda faptul ca Emil Cioran n-a putut fi inselat de peroratiile misticilor?”

Asteptam opiniile dumneavoastra
Cosmin Pascu, bisericata.com

Singuratatea, cauza a bolilor mentale, poate fi transmisa de la o persoana la alta

Sentimentul de singu-ratate poate fi transmis de la o persoana la alta, potrivit expertilor in psihologie. Cercetatorii au mai dezvaluit ca societatea moderna poate determina izolarea oamenilor singuri, adolescen-tii fiind cei mai afectati.

Singuratatea este contagioasa, “transmitându-se” de la o persoana la alta, la fel de usor ca si gripa, potrivit unui studiu realizat de cercetatori americani de la universitatile Chicago, California-San Diego si Harvard. La randul lor, expertii in psihologie din Romania subliniaza faptul ca singuratatea este cea mai veche afectiune mentala identificata, iar in multe cazuri, societatea moderna agraveaza situatia celor care sufera de aceasta “boala”. “Singuratatea a fost prezenta dintotdeauna in societate. Traiesti alaturi de ceilalti oameni, esti obisnuit sa interactionezi cu ei. Dintr-o data nu ii mai gasesti pe ceilalti, iar acest lucru determina o stare de tristete, de incertitudine. Melancolia este cea mai grava forma a singuratatii si cea mai veche forma de dementa. Singuratatea ne determina sa ne izolam si astfel nu mai cunoastem lumea reala. Este foarte important sa ramanem ancorati in realitate. Societatea moderna este astfel creata incat sa determine o izolare a oamenilor”, ne-a declarat psihologul Hanibal Dumitrascu. Acesta a mai precizat ca viata din marile orase poate determina o izolare a oamenilor. “Singuratatea poate avea urmari grave, conducand la schizofrenie. In comunitatile aborigene nu exista cazuri de schizofrenie, deoarece un individ nu este lasat niciodata singur. In marile orase ale lumii, societatea determina o izolare a oamenilor. Din acest punct de vedere, Bucurestiul are o structura asemanatoare Parisului, putand fi identificate numeroase persoane care sufera de singuratate. Slujba joaca si ea un rol foarte important. Daca nu ne gasim serviciul potrivit poate fi tot o forma de singuratate. Ne exprimam la nivel de grupuri. In cazul in care nu suntem capabili sa indeplinim sarcinile ce ne revin la locul de munca, acest lucru poate conduce la destramarea grupului”, ne-a mai explicat Dumitrascu. Psihologul sustine ca cele mai multe persoane care sufera de pe urma singuratatii sunt adolescenti. “Singuratatea poate sa apara la orice varsta, batranii care isi pierd partenerul de viata sau la copiii carora parintii nu le acorda atentia cuvenita. Un copil care nu este sprijinit va trai cu aceasta stare de singuratate toata viata, pentru ca asa a crescut. Cei mai des afectati sunt insa adolescentii. Acestia se considera singuri si neintelesi. Retardul este o forma a singuratatii”, ne-a mai declarat Hanibal Dumitrascu.

Continua pe gardianul.ro