Informatorii de alaltăieri (nazişti) şi de ieri (comunişti)

Cei care au citit note informative din dosarele de urm?rire ale Securit??ii ?tiu cât de agrama?i sunt îndeob?te informatorii sau membrii aparatului de represiune. S-ar putea afirma, strict dup? acest criteriu, c? umanioarele nu prea fac cas? bun? cu dezumanizarea. Dar s? nu ne îmb?t?m cu ap? umanist?: printre informatorii care au sus?inut regimul represiv în România s-au num?rat destui intelectuali rasa?i, de forma?ie umanist? (vezi cazul lui A. Marino, care a turnat cu spor timp de 20 de ani). Dovada c? erudi?ia ?i cultura nu mântuie (dup? cum nici ignoran?a nu e mare atu salvator).

Citind ieri din volumul 16 al seriei Dietrich Bonhoeffer Works, am dat peste un raport f?cut de biroul regional al Securit??ii germane din Königsberg (Prusia) ?i trimis Biroului Central al Securit??ii Reichului (care l-a primit pe 20 iulie 1940).

Pe scurt spus, întâlnirile studen?e?ti la care participa Bonhoeffer sunt „turnate” ca la carte de un informator din interiorul acestui grup – Heinz Bracks. Fiind preveni?i cu privire la aceast? întâlnire, câ?iva agen?i ai poli?iei au intervenit pentru a-i împr??tia pe cei aduna?i la retreat-ul programat pentru zilele de 13 ?i 14 iulie 1940.

Potrivit raportului trimis, unul dintre participan?i a fost pastorul Bonhöffer (sic!) al c?rui nume apare scris în acest fel peste tot în text. N-ar fi asta singura gre?eal?, dac? îl punem la socoteal? ?i pe arhiepiscopul de Centerbury (sic!), men?ionat ?i el în acela?i document.

Raportul maiorului Gritschke este urmat de dou? note informative ale agentului Heinz Bracks, folosit de SS ca surs? cu privire la desf??urarea întâlnirii studen?e?ti.

Unul dintre subiectele discutate de Bonhoeffer a fost statutul prizonierilor polonezi. Foarte interesant, pastorul luteran critica nu doar atitudinea statului german fa?? de ace?tia, ci ?i convingerile naziste cu privire la munc?. Potrivit lui Bonhoeffer, munca este o necesitate, deci ea nu trebuie transformat? într-o virtute (cum vor autorit??ile). Tinerii trebuie s? fie con?tientiza?i c? nu munca, ci credin?a în Hristos este cea care îi face fiin?e umane complete. Biserica M?rturisitoare, spunea Bonhoeffer, trebuie s? se asigure c? statul îi las? individului suficient timp liber pentru ca el s?-?i poat? tr?i convingerile cre?tine. (V? aduce?i aminte de politica statului comunist, în aceast? privin???)

A doua zi a întâlnirii este ?i ea „raportat?” în detaliu. Întâlnirea a fost întrerupt? de apari?ia unor membri Gestapo, care i-au interogat pe participan?i. Dup? încheierea formalit??ilor, cei ancheta?i au fost liberi s? plece ?i au mers la conacul unui baron din Kuggen, unde Bonhoeffer a ?inut un studiu despre moarte din perspectiv? biblic?. Fiindc? i se interzisese s? mai ?in? prelegeri (chiar ?i în spa?iul privat), avocatul Bunke (prezent la întâlnire) a propus ca prezentarea s? aib? loc sub forma unei conversa?ii. Din discu?ii a rezultat c? perspectiva nazist? despre moarte ca m?re?ie eroic? este fals?. Potrivit concep?iei cre?tine, moartea este du?manul omului.

Continua pe blogul lui Emanuel Contac

Radu Mazăre şi Elena Udrea, criticaţi de SUA

Raportul Departamentului de Stat pe 2009 privind respectarea drepturilor omului în România vorbe?te despre existen?a în societate a unor atitudini antisemite ?i d? ca exemplu cazul lui Radu Maz?re.

În 2009, acesta a defilat la o parad? de mod? îmbr?cat în uniform? de ofi?er nazist, iar fiul s?u, care l-a înso?it, a purtat ?inut? de soldat nazist. Peste numai dou? zile, Centrul de Monitorizare a Antisemitismului (MCA) din România a înaintat procurorului general o plângere împotriva lui Maz?re deoarece portul de simboluri naziste este ilegal.

Dup? alte dou? zile, se arat? în raportul Departamentului de Stat, Radu Maz?re ?i-a cerut scuze pentru gestul s?u. La sfâr?itul anului, fa?? de Maz?re s-a dispus neînceperea urm?ririi penale în aceast? cauz?.

Radu Maz?re a declarat, recent, c? dosarul în care era anchetat pentru c? a purtat ?inuta nazist? a fost redeschis în luna ianuarie de noul ?ef al Parchetului de pe lâng? Curtea de Apel Constan?a.

Potrivit aceluia?i document, în 2009, compania local? de distribu?ie a presei, de?inut? de Maz?re ?i pre?edintele Consiliului Jude?ean, Nicu?or Constantinescu, au blocat distribuirea ziarului „Ziua” de Constan?a, care criticase autorit??ile locale.

Continua pe adevarul.ro

Auschwitz Forgotten Evidence

Konzentrationslager Auschwitz (help·info)) was the largest of Nazi Germany’s concentration camps. Located in German-occupied southern Poland, it took its name from the nearby town of O?wi?cim (Auschwitz in German), situated about 50 kilometers west of Kraków and 286 kilometers from Warsaw. Following the German occupation of Poland in September 1939, O?wi?cim was incorporated into Germany as part of the Katowice District (Regierungsbezirk Kattowitz), or unofficially East Upper Silesia (Ost-Oberschlesien), and renamed Auschwitz. The word Birkenau means ‘Birch tree’ of which there are many surrounding the Birkenau area of the complex.

The complex consisted of three main camps: Auschwitz I, the administrative center; Auschwitz II (Birkenau), an extermination camp or Vernichtungslager; and Auschwitz III (Monowitz), a work camp. There were also around 40 satellite camps, some of them tens of kilometers from the main camps, with prisoner populations ranging from several dozen to several thousand. [1]

The camp commandant, Rudolf Höss, testifed at the Nuremberg Trials that up to 2.5 million people had died at Auschwitz. The Auschwitz-Birkenau State Museum revised this figure in 1990, and new calculations now place the figure at 1.1–1.6 million, [2][3] about 90 percent of them Jews from almost every country in Europe. [4] Most of the dead were killed in gas chambers using Zyklon B; other deaths were caused by systematic starvation, forced labor, lack of disease control, individual executions, and so-called medical experiments.

Memorialul unui Holocaust

Istoria se repeta in momentul cand uitam actele horifice ale trecutului. Bisericata.com te invita sa patrunzi dincolo de ani 1938. Sper ca prin vizionare acestor documentare, impreuna vom fi atenti la ceea ce se intampla in jurul nostru.

Cu stima si respect
Cosmin Pascu

Se mai poate vorbi astăzi despre teologie luptătoare în Biserica Ortodoxă Română?

Deopotriv? admirat ?i contestat, Dan Puric este o voce din ce în ce mai ascultat? în spa?iul public românesc. Discursul s?u cu accente cre?tine ?i na?ionale are, indiscutabil, o puternic? not? de autenticitate. Dan Puric umple s?lile de teatru, dar ?i pe acelea unde conferen?iaz? despre iubirea cre?tin?, de pild?. Pân? acum a publicat dou? c?r?i – „Cine suntem” ?i „Omul frumos” -, ambele vânzându-se ca pâinea cald?.

Totu?i, asta nu-i confer? automat „certificatul de calitate” al intelectualit??ii noastre, care îl suspecteaz? deseori de fals? erudi?ie atunci când î?i argumenteaz? teoriile. Dincolo de toate, succesul de public al lui Dan Puric exprim? o stare de spirit prezent? în rândurile celor mul?i.

Românii par s? caute ceva anume atunci când î?i cump?r? bilete pentru a-l asculta pe invitatul nostru din aceast? s?pt?mân?. Iat? de ce am g?sit potrivit ca, înainte de Cr?ciun, s?-i d?m cuvântul lui Dan Puric pentru a ne spune unde crede c? ne g?sim, din punct de vedere spiritual ?i psihologic, la 20 de ani de la Revolu?ie. (Sursa, adevarul.ro)

Dan Puric despre Biserica Ortodoxa Romana (interviu realizat de adevarul.ro)

Se mai poate vorbi ast?zi despre teologie lupt?toare în Biserica Ortodox? Român??

A?a cum zicea Nae Ionescu, s? te fereasc? Dumnezeu de Ortodoxia sfor?itoare. Am zis c? daca vreau s? m? culc, m? uit la „Trinitas”. Ei teologhisesc acolo într-un cerc închis. Aia e ultima instan?? unde trebuie s-o faci. Exist? cre?tini adev?ra?i ?i exist? cre?tinism din ?sta neexplicit, mai degrab? implicit – în oameni, într-un gest, în atitudini, în inima noastr?. Înc? mai g?se?ti mari sfin?i duhovnici.

Dup? ce ei vor disp?rea, ce va veni în loc?

N-ai de unde s? ?tii ce se întâmpl?. Putem s? ne îngrijor?m, dar trebuie s? nu fim îngrijora?i. Biserica zice c? po?i s? ai griji, c? te ajut? Dumnezeu în grij?, dar s? nu fii îngrijorat, pentru c? pân? la urm? o s? le rezolvi pe toate. Tu crede! Crede a?a, simplu, firesc. Într-un fel, aceast? presiune este bun? pentru c? îl mai pune pe om în ipostaza de a descoperi ?i altceva decât suprastructuri ?i macrostructuri.

Continua interviul pe adevarul.ro