Povestea omului obisnuit este o poveste extraordinara si lipsita de magie. Povestea Omului, presupunand ca ne referim la persoana Domnului Isus Cristos face parte din aceasta matrita extraordinara. Va invitam sa patrundeti dincolo de zidurile rigide ale unor tineri care au descoperit ca viata are un scop si ca acest scop este strans legat de Omul din poveste.
Talentul unui om credincios nu este in ceea ce acesta pretinde sau in aroganta cu care doreste sa-i convinga pe altii. Un om talentat este un om recunoscator fata de darul si de talentul cu care a fost inzestrat de Dumnezeu. Beni Isaincu, un tanar bland, onest si atat de autentic, ne ajuta sa patrundem dincolo de iluzile lumii. El ne aduce in prezenta Creatorului.
Vorbitorii care folosesc cel mai frecvent limbajul „în tendin?e“ sunt adolescen?ii. Tinerii inventeaz? expresii, le folosesc pân? la epuizare, apoi le arunc?, a?a cum fac cu hainele, accesoriile sau gadgeturile ce nu se mai poart?.
Cuvântul „gen” ?i-a pierdut rostul de a face distinc?ia între masculin ?i feminin ?i a avut soarta englezescului „like”: s? încheie afirma?ii de orice fel, f?r? a avea vreo leg?tur? cu subiectul. „Ce ai f?cut în weekend? Am fost la film, gen”.
Pare o gre?eal?, dar nu este, spun lingvi?tii. S-a transformat într-o particul? ce are rol de aproxima?ie ?i înseamn?, în traducere „cam a?a ceva”. Iar dac? se ive?te ocazia combin?rii cu adjectivul „vie?ii”, efectul e chiar mai „trendy”: „Pân? am pornit de diminea?? ma?ina vie?ii, mi-a luat dou? ore, erau minus 100 de grade, gen.”
Exemplele îi apar?in lui Radu Mu?at, un economist de 25 de ani care a inventariat câteva dintre expresiile ?i cuvintele la mod? pe blogul s?u – bloggeranonim.wblog.ro.
„Maxim” a câ?tigat popularitate odat? cu Paul, eroul dintr-o serie de reclame la telefonia mobil?, care vrea s? scoat? „maxim din toate combina?iile”. Iar când eroina, Cristina, îl întreab? „care combina?ii”, decreteaz?: „maxim, am spus!”. Tot din reclame au ap?rut cuvinte ca „ie?eal?” ?i expresiile „ne mi?c?m mai cu talent”, „marmota care învelea ciocolat?”, „pentru c? merit” sau „puiu? irezistibil”.
Apelativele „frate”, „tovar??”, „prieten” sunt, de asemenea, la mod?. Un exemplu folosit de Radu Mu?at este al unui individ care se plimb? prin fa?a ecranului într-o sal? de cinema. „Atunci se aude o voce din sal?: «Alo, prietene, stai jos c? nu e?ti pe generic!»”
Sigur c? titlul „A fost creat? via?? artificial? în laborator” este mult mai atractiv decât titlul „Nu a fost creat? via?? artificial? în laborator”. Cei care doresc ca via?a artificial? s? fie creat? sunt fascina?i, iar cei care nu doresc acest lucru sunt intriga?i: îns? ?i unii ?i al?ii vor citi o ?tire care sus?ine (cel pu?in în titlu) c? via?a artificial? a fost creat? în laborator. În urm? cu pu?ine zile, titlul „Nu a fost creat? via?a artificial? în laborator” nu era de fapt o ?tire, ci era un fapt cunoscut de toat? lumea. Acum îns? dup? ce a fost lansat? ?tirea c? via?a artificial? a fost creat? în laborator, propozi?ia „Nu a fost creat? via?a artificial? în laborator” se transform? de la sine în ?tire. Aproape toate canalele media, timp de câteva zile, au luat parte la dezinformare. Motivul nu a fost acela de a informa cât mai corect publicul larg, ci acela de a pune laolalt? ni?te cuvinte în a?a fel încât s? câ?tige audien??. ?i se pare c? acest obiectiv a fost atins.
Ce s-a întâmplat în fapt:
Acest scenariu nu are nici cel pu?in meritul de a se asem?na cu ceea ce am putea numi „crearea vie?ii în laborator”. Pe lâng? faptul c? sinteza genomului în sine a avut loc în celule vii (în mod natural, nu artificial), avem ?i elementul c? celula care a accepta respectivul genom era o celul? (cu totul natural?, dar al c?rui genom a fost îndep?rtat) care avea toate structurile formate ?i gata s?-?i îndeplineasc? func?iile în mod natural (nu artificial).
Acest fel de „creare” a vie?ii se aseam?n? foarte mult cu a spune c? ai avut doi iepuri în laborator. Peste o vreme a mai ap?rut un iepure (din pântecele iepuroaicei). ?i pentru c? toate lucrurile acestea au avut loc în laborator, unii vor trage concluzia c? a fost creat? via?? în laborator. Sigur c? a fost creat? via?? în laborator odat? ce-ai închis iepurii în c?lduri în cu?ca din laborator.
Mai mult de atât, noi ?tim din punct de vedere ?tiin?ific c? dac? am reu?i s? ansambl?m o celul? pornind de la elementele ei componente ?i s? o ansambl?m în a?a fel încât s?-?i duc? la îndeplinire func?iile metabolice ?i de reproducere, atunci respectiva celul? ar fi pe bun? dreptate o celul? vie. Problema noastr? este pur ?i simplu de natur? tehnic?. ?i nu este greu de crezut c? odat? ce experimentele noastre în domeniul ingineriei genetice ?i în cel al biochimiei vor evolua, acest lucru ar putea fi atins cândva în viitor. Faptul c? acest fel de experimente ?i eventualele lor consecin?e asupra viitorului constituie o problem? etic? bun? de discutat este un lucru la fel de cunoscut.
Dac? abord?m problema crea?iei, atunci mai avem o problem? pe care trebuie s? o abord?m. Crea?ia este diferit? de copiere. Dac? ai o tem? la limba român?, una este s? copiezi compunerea scris? de colega Mycoplasma genitalium ?i cu totul alta s? compui propria-?i compunere. Dac? profesorul este atent, va descoperi destul de repede c? nu ai compus vreo compunere, dar ai copiat una. Exist? totu?i o cale de a-l convinge c? po?i fi creativ. S? copiezi de la Mycoplasma genitalium doar introducerea, doar regulile de baz? ale func?ion?rii vie?ii, ?i de la celelalte colege de-ale tale, cum ar fi Cyanobacteria ?i altele, s? copiezi întreg cuprinsul ?i încheierea (func?ii specifice ale vie?ii). Acum ai reu?it s? faci o combina?ie de compuneri ?i chiar s? în?eli vigilen?a profesorului. Îns? ai r?mas acela?i ?colar care nu face mai mult decât s? copieze. Nu ai jucat câtu?i de pu?in rolul „creatorului”, ai jucat îns? cu brio rolul „copiatorului”.
Înainte de toate, ar trebui s? ne imagin?m cel pu?in ce ar însemna acest? creare a vie?ii în laborator. Eu nu m? simt în stare s? dau un astfel de r?spuns. În primul rând pentru c? nu cred c? putem crea cu adev?rat via??. În schimb putem copia via?? ?i transfera func?ii de la un organism la altul. Îns? acest lucru îl ?tim deja ?i a fost realizat ?i în trecut. Bacteriile produc?toare de insulin? sau copierea materialului genetic nu sunt nout??i pentru lumea ?tiin?ific?: sunt ?tiri vechi.
Marius Fersigan (Blogul Big Bang)
Suntem incantati sa va re-aducem in atentia dumneavoastra documnetariul vietii lui Dietrich Bonhoeffer, un pastor renumit pentru credinta marturista inaintea Domnului Isus Cristos. Cred ca avem nevoie sa privim (incaodata) la viata celor care ne-au dovedit ca se poate trai pentru Cristos intr-o lume atat de disperata.
Mostra: Costul Uceniciei de Dietrich Bonhoeffer – Editura Perigrinul.ro
Dietrich Bonhoeffer from CristiaNet on Vimeo.
ADEVĂRUL UNIC 