Statul laic român aloc? anual, pentru culte, sume ce ar face invidios orice primar de localitate mic?, f?r? utilit??i.
Zecile de milioane de euro date pentru construc?iile de biserici ?i alte zeci de milioane care se duc pe salariile clericilor au atins anul acesta un vârf istoric, dep??ind o sut? de milioane de euro.
Suma poate nu pare exagerat?, comparativ cu restul bugetului, dar sare în ochii unora care consider? c? România s-ar moderniza mai bine cu bani cheltui?i în ?coli, spitale sau cercetare, decât investind în acatiste ?i construc?ii religioase cu valoare arhitectonic? îndoielnic?.
Politicienii, care decid pân? la urm? destina?ia banilor din buget, au intuit înc? din anii ’90 beneficiul întoarcerii cu fa?a spre biseric?, ?i au r?mas a?a pân? azi, cuprin?i cu prec?dere în campaniile electorale de pusee religioase.
Pretextul l-a constituit, a?a cum poveste?te întâiul liber cuget?tor al ??rii, Ion Iliescu: “reac?ia general? ap?rut? dup? Revolu?ie, în sprijinul bisericilor. Am privit-o ca pe un factor pozitiv, de echilibru, biserica trebuie s? fie un factor de echilibru social!”.
Oarecum explicabil, îns?, nu regimul Iliescu a fost cel mai darnic cu biserica, ci celelalte conduceri ??r?niste, liberale ?i democrate ale ??rii au plusat în conturile cultelor bani, terenuri ?i înlesniri financiare.
Citeste tot articolul pe evz.ro