De la absurd către Dumnezeu


O fi având vreo „scrânteal?” din na?tere, dar Eugéne Ionescu a reu?it mereu s? fie incomod. Prin anii ’30 f?cea cronic? de carte în România, atentând non?alant la „valorile” consacrate ale vremii. Prin anii ’50 era anti-comunist, în Fran?a, într-o perioad? în care constituia o insult? intelectual? s? nu fii de stânga. Doar domnul Sartre înc? elogia maoismul, stalinismul – fiindc? glasurile lui Soljeni?în ?i Goma înc? nu se auziser? peste „cortina de fier”, de?i existau scriitori precum Istrati, care deja se lecuiser? de comunism – cum s?-?i permit? cineva s? gândeasc? altfel?

Iat?-l în anii ’80, pe acela?i Ionesco, în c?utarea lui Dumnezeu de aceast? dat?. Riscurile unei asemenea întreprinderi mi se par destul de mari pentru imaginea unui literat. O „c?dere” c?tre concep?ii… revolute poate fi – pentru unii – semnul unei min?i care î?i pierde ra?ionalitatea, pre?ioasa ?i atotputernica ra?ionalitate. Cu toate acestea, inventatorului teatrului absurd, nu doar c? Îl caut? pe Dumnezeu, dar ?i scrie despre asta ?i apoi public? ceea ce a scris.

Auzisem c? spre sfâr?itul vie?ii dramaturgul s-ar fi apropiat de cre?tinism, iarC?utarea intermitent? vine s? sus?in? aceast? ipotez?. Socot îns? acest demers unul firesc la un autor care a refuzat mereu ideologiile, pe motiv c? „to?i autorii angaja?i vor s? te violeze, adic? s? te conving?, s? te înregimenteze”.

Continua pe Scriptorie.wordpress.com

Titlu: C?utarea intermitent?
Titlul original: La quêtte intermittente
Autor: Eugéne Ionesco
Traduc?tor: Barbu Cioculescu
Localitate: Bucure?ti
Editura: Humanitas
Anul apari?iei: 2004
Nr. de pagini: 182