Incursiuni apologetice cu Ravi Zacharias


Un eveniment marcant al evanghelicilor români s-a petrecut între 26-29 aprilie la Sinaia, unde au conferen?iat doi dintre cei mai reputa?i apologe?i cre?tini, Ravi Zacharias ?i Michael Ramsden, sosi?i la invita?ia organiza?iei BIG Impact, a Bisericii Baptiste Metanoia din Arad ?i a filialei locale a RZIM (Ravi Zacharias International Ministries).

Ravi Zacharias, pre?edintele organiza?iei RZIM, cu sediul în Atlanta, s-a n?scut în India ?i a emigrat în Canada în 1966. A studiat la Trinity Evangelical Divinity School, Deerfield, Illinois ?i la Universitatea Cambridge din Anglia. Este autorul multor c?r?i de succes, unele traduse ?i în limba român?, distingându-se ca un polemist redutabil care a dezb?tut problema existen?ei lui Dumnezeu în multe universit??i din lume, inclusiv Harvard ?i Princeton. A conferen?iat în peste cincizeci de ??ri ?i emisiunea lui Let My People Think este difuzat? de peste 550 de posturi radio de pe glob.

Michael Ramsden este, de asemenea, unul dintre cei mai cunoscu?i apologe?i europeni, fiind directorul filialei RZIM din Oxford, Anglia.

Organizarea acestei conferin?e, planificat? în urm? cu peste un an de zile, nu s-a desf??urat f?r? obstacole. Interesul trezit a fost unul major, aproximativ 550 de persoane înscriindu-se pentru participare, de asemenea mul?i au optat pentru accesarea online a sesiunilor, un canal de webstreaming fiind închiriat în acest scop. Totu?i, doar cu câteva zile înainte de debut, nimeni nu ?tia dac? ea se va mai desf??ura. Norul de cenu?? vulcanic? întrerupsese transporturile aeriene ?i p?rea s? compromit? sosirea vorbitorilor principali. Am refuzat s? alc?tuim un plan B, trimi?ând un email participan?ilor, cu îndemn la rug?ciune pentru aceast? problem? ?i Dumnezeu a fost cu noi!

Sala oglinzilor din Cazino Sinaia era luni 26 aprilie asemenea unui furnicar. La prima or?, un grup mare de voluntari a sosit pentru realizarea scenei, a decorurilor, pentru instalarea echipamentelor de sunet ?i lumin?, cât ?i a camerelor video pentru transmisia live pe internet. În paralel, la punctele de recep?ie stabilite, au început s? soseasc? în valuri participan?ii. Un procentaj considerabil a fost reprezentat de pastori ?i lideri de lucrare, reprezentând toate confesiunile evanghelice din ?ar?, dar ?i participan?i din Republica Moldova, din Bulgaria ?i câ?iva misionari americani din România.

Înc? de la prima sesiune Ravi a cucerit asisten?a. Cu un mesaj bine fundamentat biblic a explicat ce înseamn? s?-?i aperi credin?a în aceste vremuri. Folosindu-se extrem de plastic de exemplul lui Neemia, a adresat o întrebare arz?toare, care nu s-a inten?ionat a fi retoric?: Este biserica ta gata?

Acesta a fost punctul de plecare prin care ascult?torii au fost aviza?i asupra a ceea ce avea s? urmeze. Sesiunile urm?toare s-au desf??urat pe acela?i tipar, având ca punct de plecare un exemplu biblic din care erau extrase aplica?ii extrem de profunde. De exemplu, într-o alt? sesiune Ravi a pornit de la confruntarea dintre Felix ?i Pavel, ar?tând c? argumentul moral este singurul care are putere. Adev?rata apologetic? este via?a tr?it? în Adev?r, v?zut? ?i auzit?, care leag? mintea de inim?.

Michael Ramsden l-a secondat cu cinste pe ilustrul s?u coleg, dovedind o putere de p?trundere remarcabil? în ce prive?te adev?rurile Scripturale, cu aplica?ii clare ?i s?n?toase pentru via?a celui care î?i propune s? fie un apologet contemporan, acolo unde l-a a?ezat Dumnezeu.

Un punct de atrac?ie l-au constituit cele dou? sesiuni speciale unde oaspe?ii au fost supu?i unui tir de întreb?ri sosite de la participan?i. De?i nu au fost menaja?i de loc, multe întreb?ri fiind de-a dreptul descump?nitoare, cei doi au oferit adev?rate mostre de în?elepciune, înarmând asisten?a cu argumente extrem de viabile pentru dialogul din teren cu scepticii.

Continua pe big-impact.ro

Ghidul ateistului I


Ini?ial dorin?a mea era aceea de a dezvolta un ghid lung, aproape exhaustiv. Apoi mi-a venit în gând faptul c? oamenii în general nu sunt dispu?i s? citeasc? scrieri kilometrice, mai ales pe un blog. A?a c? materialul va avea mai multe „episoade” ?i nu neap?rat foarte legate unul de altul. De asemenea, dorin?a mea este aceea ca ateii s?-?i rafineze propria pozi?ie ?i nu a? fi surprins ca mul?i dintre cei care vor citi acest material s? î?i dea seama c? de fapt simpatizeaz? mai degrab? cu agnosticismul decât cu ateismul.

Sunt convins de faptul c? mul?i dintre atei au nevoie de un fel de ajutor în ceea ce prive?te practicarea propriului ateism. ?i convingerea asta mea duce la un lucru destul de ciudat: sfaturile vin tocmai din partea unui cre?tin. N-am auzit înc? de atei care s? scrie ghiduri pentru cre?tini ?i chiar dac? am auzit asemenea formul?ri, ele au fost totdeauna pline de ironie. Îns? eu sunt foarte serios ?i deloc ironic.

1. Stabilirea propriei pozi?ii. Este de-a dreptul un mit s? se afirme c? ateii sunt oameni f?r? credin??. Formularea corect? este aceea c? ateii sunt oameni f?r? credin?? în zei, dar nu c? ateii sunt oameni f?r? credin??. Apoi, dac? despre atei se ?tie c? nu au o pozi?ie teist?, se ?tie la fel de bine c? ei trebuie s? ocupe o anumit? pozi?ie: ateist?, anti-teist?, agnostic?, naturalist?, etc. Exist? mai multe tipuri de ateism. În ultimul timp a ajuns s? fie încadrat? în pozi?ia ateist? chiar ?i pozi?ia agnostic? pentru c? ateismul este oarecum redefinit pur ?i simplu prin expresia „absen?a credin?ei în zei”. Astfel c? aceast? credin?? în zei este absent? atât în cazul agnosticului care spune „nu ?tiu dac? zeii exist?”, cât ?i în cazul ateului care afirm? „?tiu c? zeii nu exist?”. În termeni tehnici, ambii sunt atei lipsindu-le credin?a în zei, îns? din punct de vedere a pozi?iei lor exist? o mare diferen??. Poate exista chiar ?i o dezbatere în cadrul ateismului: se pune problema dac? pur ?i simplu nu exist? dovezi pentru existen?a supranaturalului sau dac? exist? dovezi împotriva existen?ei supranaturalului.

Continua pe blogul Big Bang

Ce sa faci cand toti in jurul tau te urasc!


Vi s-a intamplat vreodata sa nu va placa o persoana pur si simplu, nu o conoasteti, nu stiti cum gandeste, dar totusi nu va place. Dar, vi s-a intamplat vreodata sa fiti urati de cineva, desi nu i-ai facut nici un rau, poate chiar l-ati ajutat odata si totusi desi nu ati facut nimic rau, sunteti urati. Daca da, as vrea sa va dau cateve sugestii cum sa treceti mai usor peste astfel de moment.

In primul rand, urmati pilda Mantuitorului nostru,cand toti il batjocoreau, El se ruga pentru ei. Aduceti-va aminte cuvintele Lui de pe cruce ,,Tata, iarta-I ca nu stiu ce fac’’,apoi sa nu uitam recomandarea pe care ne-o face,, Dar Eu v? spun: iubi?i pe vr?jma?ii vo?tri, binecuvânta?i pe cei ce v? blestem?, face?i bine celor ce v? ur?sc ?i ruga?i-v? pentru cei ce v? asupresc ?i v? prigonesc, ’’Asadar, primul lucru pe care il putem face este sa ne rugam. Rugaciunea inmoaie inimile impietrite, deznoada lanturile rautatii si schimba oamenii. Dar , poate ca deja faceti acest lucru si nu se schimba nimic, nu descuraja Dumnezeu stie cel mai bine cat poti rabda si de ce ingaduie ca aceasta incercare sa se lungesca, poate ca sunt lucruri in viata noastra pe care Tatal le doreste schimbate, poate ca El asteapta ca schimbarea sa inceapa in noi, ca apoi sa lucreze si El. Insa stiu sigur ca merita se ne rugam pentru toti acei care ne urasc. Si nu uita, rugaciunea este cheia cerului, dar postul si rugaciunea este cheia succesului.

Al doilea lucru foarte important, ramii smerit. De ce ,,,cine se va smeri va fi inaltat, iar cine se va inalta va fi smerit ’’Smerenia este cea mai importanta pilda pe care ne-a invatat-o Isus cand umbla pe pamant, Chiar daca Iuda urma sa-L vanda, totusi El in dragostea Sa, i-a spalat picioarele si a stat la masa cu El. Smerenia este opusul mandriei si stim ca mandria merge inaintea caderii. Caderea ne duce la pacat, iar pacatul ne duce la moarte. Chiar daca este greu si simti ca nu mai poti, nu uita, Isus a fost mult mai batjocorit ca tine  si totusi din dragoste pentru tine, s-a dus pana la capat. Nu te mai uita la suferinta ta, uita-te la cat de multa nevoie de iertare are cel ce te uraste. Toate vor pieri, numai dragostea va ramine. Dragostea acopera o sumedenie de pacate, pentru ca prin dragostea ta poti mantui un suflet, ori acesta este scopul nostru suprem, mantuirea sufletelor pierdute.

Continua pe crestintotal.ro

In mintea unui ateu putin mai sincer


Am primit în cursul zilei de ast?zi o scrisoare la redac?ia ziarului nostru. Este semnat?, a?a cum sunt toate, anonim. Totu?i, autorul se descrie pe hârtia care înso?e?te scrisoarea ca fiind „un ateu cuprins de un moment profund de sinceritate”. Cât este profund ?i cât este sinceritate, v? d?m libertatea s? hot?râ?i voi, cititorii no?trii. A?a c? haide?i s? citim:

„A? vrea s? m? cread? întreaga genera?ie care-mi urmeaz? când insist asupra faptului c? nu a existat nicio înviere. Plec în mod con?tient de la premisa nedemonstrat? c? nu exist?, nu a existat ?i nu poate exista niciun fel de minune. ?i aceasta este o explica?ie suficient? pentru concluzia ce-i urmeaz?: orice dovad?, oricât de adecvat?, nu-mi poate schimba îndoiala pe care o am în ce prive?te învierea Mântuitorului cre?tin, Iisus Hristos. Unii ar putea spune c? atitudinea mea este un mod eficace de a fi ignorant în ceea ce prive?te dovezile: dac? vrei s? devii imun fa?? de dovezi, inventeaz? o premis? care s? fac? dovada inutil?. Dac? vrei s? scapi de supranaturalism, inventeaz? premisa c? natura este tot ceea ce exist?. Desigur, nu vei avea mai multe dovezi pentru premisa ta decât au supranaturali?tii pentru concluzia lor „supranatura exist?” – în fapt vei avea chiar mai pu?ine. Îns? este suficient s? porne?ti de la aceast? premis? pentru a putea ignora orice dovad? plauzibil? care conduce în oarece mod la concluzia supranaturalist?.

Sunt gata s? recunosc faptul c? prezen?a credin?ei în ideea c? natura este tot ceea ce exist? este o credin?? care nu are niciun fel de suport. Ca ateu, înclin s? cred c? prezen?a credin?ei în ideea c? mai exist? ceva pe lâng? natur? este la fel de f?r? suport. Mi-ar fi greu s? explic de ce am aderat tocmai la o credin?? ?i nu la alta din moment ce se pare c? sunt la fel de credincios ca orice p?stor al c?rui traiect în via?? s-a împ?r?it între a p?stori oile ?i a-?i citi cartea de rug?ciuni pe care o are de la mama lui, b?trâna. Este adev?rat c? ceea ce cunosc în domeniul ?tiin?ific este mult superior fa?? de ceea ce cunoa?te un astfel de p?stor, îns? credin?a nefundamentat? nu se exprim? în ceea ce cunosc justificat, ci în ceea ce cred ?i este lipsit de fundament. Cu siguran?? cuno?tiin?ele lui despre oi sunt mai multe ?i mai fundamentate decât ale mele, ?i cu siguran?? dac? am face schimb de roluri, mai degrab? m-a? deprinde eu cu p?storitul decât p?storul cu termenii ?tiin?ifici – îns? acest aspect nu m? ajut? cu nimic în a spune c? eu sunt mai inteligent ori mai justificat în ceea ce cred decât este el în ceea ce crede.

Continua pe blogul Big Bang

De la absurd către Dumnezeu


O fi având vreo „scrânteal?” din na?tere, dar Eugéne Ionescu a reu?it mereu s? fie incomod. Prin anii ’30 f?cea cronic? de carte în România, atentând non?alant la „valorile” consacrate ale vremii. Prin anii ’50 era anti-comunist, în Fran?a, într-o perioad? în care constituia o insult? intelectual? s? nu fii de stânga. Doar domnul Sartre înc? elogia maoismul, stalinismul – fiindc? glasurile lui Soljeni?în ?i Goma înc? nu se auziser? peste „cortina de fier”, de?i existau scriitori precum Istrati, care deja se lecuiser? de comunism – cum s?-?i permit? cineva s? gândeasc? altfel?

Iat?-l în anii ’80, pe acela?i Ionesco, în c?utarea lui Dumnezeu de aceast? dat?. Riscurile unei asemenea întreprinderi mi se par destul de mari pentru imaginea unui literat. O „c?dere” c?tre concep?ii… revolute poate fi – pentru unii – semnul unei min?i care î?i pierde ra?ionalitatea, pre?ioasa ?i atotputernica ra?ionalitate. Cu toate acestea, inventatorului teatrului absurd, nu doar c? Îl caut? pe Dumnezeu, dar ?i scrie despre asta ?i apoi public? ceea ce a scris.

Auzisem c? spre sfâr?itul vie?ii dramaturgul s-ar fi apropiat de cre?tinism, iarC?utarea intermitent? vine s? sus?in? aceast? ipotez?. Socot îns? acest demers unul firesc la un autor care a refuzat mereu ideologiile, pe motiv c? „to?i autorii angaja?i vor s? te violeze, adic? s? te conving?, s? te înregimenteze”.

Continua pe Scriptorie.wordpress.com

Titlu: C?utarea intermitent?
Titlul original: La quêtte intermittente
Autor: Eugéne Ionesco
Traduc?tor: Barbu Cioculescu
Localitate: Bucure?ti
Editura: Humanitas
Anul apari?iei: 2004
Nr. de pagini: 182