Te iubesc doar pentru sex!1


Multi tineri sunt nebuni dupa sex. In lumea moderna, credibilitatea standardelor traditionale a devenit un factor ne-acceptabil pentru multi. A urma principiile Biblice (in privinta relatiilor sexuale) a devenit un trend mult prea complicat pentru o generatie atat de sofisticata. Massemdia, fiind condusa de arma consumerismului global, impune asupra capacitatii intelectuale si emotionale imaginii provocatoare, care deseori par a fi mult mai puternice decat convingerile Biblice – al caror scop este de a ne aduce aminte de lucrurile si de structurile create de Dumnezeu pentru creatia Sa.

Deoarece traim in aceasta societate dezmembrata, deseori este extrem de greu sa diferentiem dragostea adevarata fata de cea falsa. Atunci cand intreaga atentia este directionata asupra aspectelor emotionale sau a celor fizice, sexul pare a fi obiectul prin care definim o relatie atuentica. Totusi, o astfel de mentalitate, desi adevarata, reprezinta mentalitatea unor relatii zbieratoare. Alergat-ul dupa sex reprezinta, intotdeauna, temelia unei relatii socante si stupide. Socante din punctul de vedere ca astfel de relatii nu sunt acceptate sau promovate de Dumnezeu. Iar stupide datorita rufelor murdare aruncate (ca si consecinte) inaintea intregi societatii. In aceasta privinta, foarte multi tineri crestini au devnit obiectul principal prin care astfel de situatii inundeaza Biserica lui Cristos.

Continue reading

Singuratatea, cauza a bolilor mentale, poate fi transmisa de la o persoana la alta


singuratateaSentimentul de singu-ratate poate fi transmis de la o persoana la alta, potrivit expertilor in psihologie. Cercetatorii au mai dezvaluit ca societatea moderna poate determina izolarea oamenilor singuri, adolescen-tii fiind cei mai afectati.

Singuratatea este contagioasa, “transmitându-se” de la o persoana la alta, la fel de usor ca si gripa, potrivit unui studiu realizat de cercetatori americani de la universitatile Chicago, California-San Diego si Harvard. La randul lor, expertii in psihologie din Romania subliniaza faptul ca singuratatea este cea mai veche afectiune mentala identificata, iar in multe cazuri, societatea moderna agraveaza situatia celor care sufera de aceasta “boala”. “Singuratatea a fost prezenta dintotdeauna in societate. Traiesti alaturi de ceilalti oameni, esti obisnuit sa interactionezi cu ei. Dintr-o data nu ii mai gasesti pe ceilalti, iar acest lucru determina o stare de tristete, de incertitudine. Melancolia este cea mai grava forma a singuratatii si cea mai veche forma de dementa. Singuratatea ne determina sa ne izolam si astfel nu mai cunoastem lumea reala. Este foarte important sa ramanem ancorati in realitate. Societatea moderna este astfel creata incat sa determine o izolare a oamenilor”, ne-a declarat psihologul Hanibal Dumitrascu. Acesta a mai precizat ca viata din marile orase poate determina o izolare a oamenilor. “Singuratatea poate avea urmari grave, conducand la schizofrenie. In comunitatile aborigene nu exista cazuri de schizofrenie, deoarece un individ nu este lasat niciodata singur. In marile orase ale lumii, societatea determina o izolare a oamenilor. Din acest punct de vedere, Bucurestiul are o structura asemanatoare Parisului, putand fi identificate numeroase persoane care sufera de singuratate. Slujba joaca si ea un rol foarte important. Daca nu ne gasim serviciul potrivit poate fi tot o forma de singuratate. Ne exprimam la nivel de grupuri. In cazul in care nu suntem capabili sa indeplinim sarcinile ce ne revin la locul de munca, acest lucru poate conduce la destramarea grupului”, ne-a mai explicat Dumitrascu. Psihologul sustine ca cele mai multe persoane care sufera de pe urma singuratatii sunt adolescenti. “Singuratatea poate sa apara la orice varsta, batranii care isi pierd partenerul de viata sau la copiii carora parintii nu le acorda atentia cuvenita. Un copil care nu este sprijinit va trai cu aceasta stare de singuratate toata viata, pentru ca asa a crescut. Cei mai des afectati sunt insa adolescentii. Acestia se considera singuri si neintelesi. Retardul este o forma a singuratatii”, ne-a mai declarat Hanibal Dumitrascu.

Continua pe gardianul.ro

In camera de garda


Zilnic pasim pe coridoarele camerelor de garda – inconjurati de durere, deseori tindem sa gandim [ca noi] suntem singurele persoane ce trec prin astfel de experiente dificile. Totusi, idea sau afirmatia rostita este nevalabila odata ce ne asezam pe scaunele salilor de asteptare, unde observam ca alte persoane se lupta cu aceleasi probleme cu care ne luptam si noi. Automat realizam ca suntem sensibili si expusi oricarui fenomen distrugator. Cu toate acestea fiecare asteptam rezolvarea acestor incidente. Oare cat va trebui sa asteptam? Cate ore vom indura durerea distrugatoare pentru corpul uman? Oare cat?

O alta camera divina?

Dincolo de aceasta experienta exista o analogie perfecta, care este atat de daunatoare incat poate afecta atat viata fizica (adica trupul uman) cat si cea spirituala (adica sufletul omului). Pe usile spitalelor pasesc milioane de oameni, insa in camera divina, din ce in ce mai des observam ca foarte putine persoane indraznesc sa le foloseasca. In aceasta camera divina, omul trebuie sa recunoasca ca este o persoana rebela si ca el este infectat de virusul numit pacat (viata fara de Cristos). In realmente, pacientul trebuie sa recunoasca ca s-a departat de Dumnezeu prin propria decizie de a isi focaliza toata atentia spre el insusi. Individualismul, adeptul si prientenul acestuia, i-a infectat intreaga viata cat si propria relatie cu Dumnezeu. Pe masa de operatie, pacatul trebuie sa fie inlocuit cu Cristos si lucrarea Sa de reascumparare.

Continue reading

Asemănându-ne cu Cristos


Ca tânără m-am obişnuit să privesc biserica locală ca un loc unde veneam o dată pe săptămână, îmi alegeam ce-mi plăcea (dacă nu găseam aşa ceva ieşeam pe uşi aşa cum intram fără să mi se pară anormal), ignoram sau chiar dispreţuiam restul, ridicam o sprânceană de fiecare dată când observam cât de departe suntem de ceea ce ar fi trebuit să fim şi mergeam mai departe. Aveam grupul meu de prieteni cu care-mi discutam problemele şi care mă sprijineau, aşa că nu mă durea să văd răceala din biserică, lipsa de interes în vieţile personale ale “fraţilor”. De aceea nici nu-mi păsa să aflu ce părere au despre noi, ei – cei din generaţiile antetioare.

Dar…am realizat un lucru, cât se poate de evident, dar pe care nu-l luasem în considerare înainte. Într-o zi, stând pe bancă, am privit în jurul meu cum n-am mai privit niciodată înainte: ei, cei din jurul meu, fiecare în parte, toţi erau oameni. Ce însemnă asta? Fiecare se confruntă cu probleme, cu dorinţe neîmplinite, cu idealuri înăbuşite de o realitate mult prea diferită. Fiecare în strafundul inimii, undeva probabil la capatul unui lung şir de “aş vrea…ca să…”-uri, fiecare avea o dorinţă mai mare şi mai profundă decât toate celelalte. Fiecare era un copil al lui Dumnezeu, un suflet pierdut care într-o zi a găsit iertare, care începând cu o zi şi-a dorit tot mai mult să fie ceea ce Salvatorul lui l-a destinat să fie. Erau oameni în jurul meu cu acelaşi scop suprem, cu acelaşi Tata, cu aceleaşi valori pe care încercau să le păstreze proaspete în inima lor, cu acelaşi Mesaj de la Dumnezeu, cu aceeaşi dorinţă de a-l împlini întocmai. Am rămas surprinsă… CUM se putea atunci ca, trăind cu toţi aceste lucruri, să fim atât de departe unul de celalalt? Cum se putea ca toate aceste extraordinare puncte în comun să nu ne fi unit într-o armonie desăvârşită? Sau măcar într-o armonie… Dintr-o dată n-am mai putut înţelege. Să ai de dus aceeaşi luptă ca alţi zeci de lângă tine, să te confrunţi cu acelaşi duşman şi totuşi să o faci de unul singur, lipsit de sprijin, pretinzând a fi independent. Să fi ispitit, să înduri, să cazi sau să birui, să suferi sau să te bucuri precum cel ce sta pe bancă lângă tine duminica şi în acelaşi timp să fi rupt total de el, cu sufletul şi afecţiunea la mii de ani lumină de acesta.

Continue reading

Un lider eficient


O temă din subiectele căutate pe site-ul bisericata.com a fost următoarea întrebare: De ce are nevoie un conducător pentru a conduce o firmă? Sper ca în acest articol să privim asupra unor aspecte necesare în viața unui lider/conducător în afacerea acestuia de zi cu zi. Cred că am fi dezamăgiți dacă tindem să ne gândim că o afacere de succes este condusă de o situație financiară sustenabilă. În acest articol aș vrea să privim asupra modului de raportare a liderului spre angajații săi, deoarece ei sunt cei care contribuie, cel mai mult, la dezvoltarea unei afaceri eficiente. Călătoriți împreună cu mine, dar nu cu mercedez benz, ci cu o minte și inimă deschisă înaintea subiectului discutat.

Intergritate și transparență

Aceste două aspecte sunt atât de importante încât afacerea unui lider scoate la suprafață indentitatea unui conducător transparent și integru. Suntem conștienți de fenomenul îmbogățirii peste noapte, iar dacă am aplica metoda menționată în această secțiune, atunci am putea spune că astfel de lider, ce s-au îmbogățit peste noapte, sunt persoane al căror integritate și transparență sunt deteriorate și devastatoare pentru cei din jur. Mult mai mult, astfel de oameni sunt baștanii unui sistem irespectabil și netransparent. Tot ceea ce fac este numai și doar pentru ca ei să se îmbogățească.
Un lider creștin, oricare ar fie el, este chemat să aibă integritate și transparență în tot ceea ce face. Liderul creștin este chemat să implementeze acest princicpiu datorită faptului că el îl reprezintă pe Dumnezeu înaintea celor din jur. Carte Proverbelor ne vorbește extrem de mult despre cum ar trebui să ne relaționăm celor de lângă noi. Ca și lider, cred că este important să fim transparenți și integrii. Facem asta deoarece noi suntem și am fost transformați de Cristos. Iar dacă am fost tranformați de El, nu mai putem fi persoanele care să-și desfășoare activitățiile proprii – fiind conduși de afaceri murdare. Deci, un lider creștin trebuie să aibă integritate și transparență înaintea lui Dumnezeu, înaintea familiei sale, înaintea colegilor săi, înaintea angajaților săi, înaintea partenerilor săi, înaintea comunității sale. Observăm din cele descrise mai sus că atunci când un lider acționează incorect, mai multe categorii de oameni sunt afectate. De aceea, liderul (creștin) unei afaceri nu este un baștan, ci acesta este un angajat al Tatălui ceresc, căruia i s-a dat o responsabilitate și poziție importantă – cu scopul de a contribui la bunul demers al comunității în care ne aflăm. Totuși, dacă suntem angajații lui Dumnezeu este corect să ne întrebăm cum ne relaționăm față de cei peste care am fost chemați să conducem?

Scris de Cosmin Pascu

Continuă mai departe …