Tata, ajuta-ma…


Zambetul omului posomorat de coruptia existenta pe teritorul tarii sale a atins punctul culminant al oricarui om ce tanjeste dupa acele principii asezate in Cuvantul lui Dumnezeu. Mergand pe strada si realizand ca nu mai poate respira, omul ascultator este inconjurat de o teama alarmanta a societatii in care traieste. Un strigat zbiara neincetat in urechiile inimii sale amintindu-i ca fiecare zi se intuneca, fiecare clipa de speranta se stinge inaintea ochiilor sai. Ce sa mai faca acest om atunci cand este lovit de atata ne-dreptate? Unde sa mai privesca omul ascultator atunci cand criminallitatea a devenit reperul Romaniei? Unde sa-si mai atintesca privirea cand oamenii de rand nu mai pot respira datoria ne-dreptatii pe care o marturisesc alaturi de compatrioti sai? Unde sa mai privesc atunci cand pastorul, care este chemat sa-L slujesca pe Cristos, si-a ingropat intreaga misiune alegand sa-si investeasca tot timpul in propria afacere monetara? Spre ce sa isi atintesca ochii atunci cand Evanghelia lui Cristos este redusa cuvintelor de specialitate si ironie?

Continue reading

Cristos, autoritatea superema


„El este chipul Dumnezeului celui nevăzut, cel întâi născut din toată zidirea. Pentru că prin El au fost făcute toate lucrurile care sunt în ceruri şi pe pământ, cele văzute şi cele nevăzute: fie scaune de domnii, fie dregătorii, fie domnii, fie stăpâniri. Toate au fost făcute prin El şi pentru El.” Coloseni 1:15-16

Deseori ne mandrim cu ceea ce cunoastem, cu ceea ce citim, cu ceea ce vedem, cu ceea ce experimentam. Fiecare recunoastem ca suntem coplesiti de aspectul ne-trairii acestor adevaruri eterne. Se pare ca nu suntem singuri in aceasta generatie ce se lupta (intensiv) cu aceasta artera importanta. Pavel, apostolul Bisericii lui Cristos, este interesat in a rectifica problema unei comunitati debusolate – prin a le readuce aminte ca identitatea acestora se regaseste in persoana Domnului Isus Cristos. El este constient ca ne-intelegerile si dezbaterile ce au izbucnit in aceasta biserica locala au avut la temelia acestora o indepartare de la temelia asezata de Cristos prin Pavel si echipa acestuia.

Continue reading

Te iubesc doar pentru sex!1


Multi tineri sunt nebuni dupa sex. In lumea moderna, credibilitatea standardelor traditionale a devenit un factor ne-acceptabil pentru multi. A urma principiile Biblice (in privinta relatiilor sexuale) a devenit un trend mult prea complicat pentru o generatie atat de sofisticata. Massemdia, fiind condusa de arma consumerismului global, impune asupra capacitatii intelectuale si emotionale imaginii provocatoare, care deseori par a fi mult mai puternice decat convingerile Biblice – al caror scop este de a ne aduce aminte de lucrurile si de structurile create de Dumnezeu pentru creatia Sa.

Deoarece traim in aceasta societate dezmembrata, deseori este extrem de greu sa diferentiem dragostea adevarata fata de cea falsa. Atunci cand intreaga atentia este directionata asupra aspectelor emotionale sau a celor fizice, sexul pare a fi obiectul prin care definim o relatie atuentica. Totusi, o astfel de mentalitate, desi adevarata, reprezinta mentalitatea unor relatii zbieratoare. Alergat-ul dupa sex reprezinta, intotdeauna, temelia unei relatii socante si stupide. Socante din punctul de vedere ca astfel de relatii nu sunt acceptate sau promovate de Dumnezeu. Iar stupide datorita rufelor murdare aruncate (ca si consecinte) inaintea intregi societatii. In aceasta privinta, foarte multi tineri crestini au devnit obiectul principal prin care astfel de situatii inundeaza Biserica lui Cristos.

Continue reading

Prietenia, dincolo de materialism


Intersectia relatiilor mondene a devenit una dintre cele mai complicate si delicate artere in etica crestina. A avea un priten adevarat a devenit un vis, si asta doatrita nepasarii noastre fata de cei din jur. `Salut… Ce mai faci? Salut…`, a devenit conversatia debusolata a unei generatii deja contropita de stupiditatea existenta in randurile celor care indraznesc sa se numeasca crestini si urmasi ai lui Cristos. BMV-ul sau mertan-ul au devenit obiectele definitoare intr-o relatia de prietenie. Daca nu ai ultimul obiect amplasat de panourile de publicitate, nu poti face parte din categoria celor care sunt in stare sa se debusoleze cu ultimele racnete de pe piata mondena. Materialsmul este conceptul devastator pentru orice generatie, insa prietenia adevarat nu se bazeaza pe idei Marxiste, ci pe principii biblice.

Atunci cand prietenia este definita de materialism este timpul sa ne departam de astfel de concepte. Prietenia adevarata are la baza o relatie si nu un obiect. O relatie obiectiva este superioara relatiei materiale. Nu cred ca trebuie sa ne axam foarte mult in domeniul relatiei materiale, deoarece consecintele acestor relatii devastatoare, le vedem in fiecare zi pe micul ecran.

Cand ne referim la relatia obiectiva, desigur ca ne gandim la doua concepte:

a) Dragostea lui Dumnezeu oferita fiecarui om prin persoana Domnului Isus Cristos
b) Dragostea noastra fata de prietenii nostri, care izvoraste din relatia noastra cu Cristos.

Aceste doua obiective ar trebuie sa ne directioneze atat mintea cat si inima spre o relatie autentica cu cei pe care ii iubim si pe cei care ii apreciem ca a fiind prieteni adevarati. Scopul pentru care dorim sa tanjim dupa o relatie reala se datoreaza relatiei noastre cu Cristos.

Orice persoane, trebuie sa fie constienta ca, atunci cand este interesata intr-o relatie de prietenie, responsabilitatea acesteia este de a se asigura ca prietenii adevarati sunt condusi de scopurile biblice ale Cuvantului lui Dumnezeu. Ce fel de prieteni ai? Care este etica acestora? Daca acestia sunt crestini, aspectul material nu ar trebui sa fie punctul central al unei relatii. Atunci cand observi ca punctul de pornire este aspectul material, trebuie sa ne asiguram ca corectam aceasta atitudine. Un crestin adevarat este in cautarea unei relati adevarate si nu in identificarea unui divertisment material. Alege-ti prietenii adevarati caci ei te vor pretuii!

Scris de Cosmin Pascu

Despre scrisul pe blog ca şi cale a muceniciei


Dup? o lung? perioad? în care am fost decis s?-mi curm definitiv obiceiul de a scrie pe blog, revin – ni?el cam tem?tor, ce-i drept – în spa?iul pe care acum câteva luni l-am p?r?sit cu profund? descump?nire – blogosfera. M?rturisesc c? chiar în momentul în care a?tern aceste rânduri îmi este greu s? enum?r cu limpezime motivele acestei reveniri. De ce, oare? Doar se spune c? scrisul ne organizeaz? gândirea, de?i a mea s-a vrut a fi blocat?… verbul cere un complement de agent, dar cititorul este rugat s?-mi ierte mu?enia acestui moment. My lips are sealed! Ah, dar ce mânc?rime simt în vârful degetelor… Nu, v? rog, nu insista?i dac? vre?i s? nu p?r?sesc ?i alte spa?ii în afar? de blogosfer?…

Deci ar trebui ca încercând s? exprim ra?iunile întoarcerii, acestea s? mi se cristalizeze ?i mie. Da! Cred c? l-am g?sit chiar pe cel de la temelie: CITITORII. Cititorii? Care cititori? Cei pe care îi dezam?geam scriind câte o postare pe lun? ?i aceea banal?? Cei care au încetat s? mai acceseze aceast? pagin? din momentul în care le-am spus c? eu însumi nu mai vreau s? ?tiu de ea? Sau poate cei care, piti?i în desi?ul încâlcit al convingerilor lor asprite de usc?ciune, fixeaz? atent înaintarea cuvintelor mele nep?s?toare fa?? de agilele feline ce pândesc “în încordare”?

Continua pe blogul lui Ciprian Terinte