Totalitatea unui sistem comunist post-decembrist si-a aratat adevarata culoara cand a lovit la usile uniunii europene cu o agenda populista. In ultimii 5 ani Romania a devenit o tara a hotilor, mafiotilor si a activistilor autoritari, o clasa de amatori care nu sunt in stare sa se subordoneze legiilor stabilite. Traim in vremuri anti-democratice, zile in care poporul roman este persecutat de inteligenta stupida a unor personaje politice care sunt experti in sfera cuvintelor populiste. In maninile acestora valoarea unei tari a zdruncinat poporul roman, care a devenit doar o marioneta. Intr-o mare parte aceasta situatie reprezinta consecintele unor decizii pe care le-am efectuat in ultimii 20 de ani. Romanul secolului 21 a renuntat sa-si asume responsabilitatea de a chestiona personajul politic si intentiile acestuia. Populismul, existent in romania, ne-a robit de tot ceea ce avem, chiar si aceasta libertate pe care am dobandit-o dincolo de ani 1989. Cazul lui Nicolaescu ne readuce aminte de era comunista, o era in care frica si teama impiedicase orice drept de exprimare. Traim intr-o era in care poporul Roman si-a vandut propria opinie in schimbul unei demagogii uriase si palpabile. Am ales sa ne modernizam apartamentele si tinuta, dar nu si mentalitatea si principiile care ne definesc identitatea proprie. Rezultatele recente oglindesc consecintele trecutului.
Te uimeste!
Tata, ajuta-ma…
Zambetul omului posomorat de coruptia existenta pe teritorul tarii sale a atins punctul culminant al oricarui om ce tanjeste dupa acele principii asezate in Cuvantul lui Dumnezeu. Mergand pe strada si realizand ca nu mai poate respira, omul ascultator este inconjurat de o teama alarmanta a societatii in care traieste. Un strigat zbiara neincetat in urechiile inimii sale amintindu-i ca fiecare zi se intuneca, fiecare clipa de speranta se stinge inaintea ochiilor sai. Ce sa mai faca acest om atunci cand este lovit de atata ne-dreptate? Unde sa mai privesca omul ascultator atunci cand criminallitatea a devenit reperul Romaniei? Unde sa-si mai atintesca privirea cand oamenii de rand nu mai pot respira datoria ne-dreptatii pe care o marturisesc alaturi de compatrioti sai? Unde sa mai privesc atunci cand pastorul, care este chemat sa-L slujesca pe Cristos, si-a ingropat intreaga misiune alegand sa-si investeasca tot timpul in propria afacere monetara? Spre ce sa isi atintesca ochii atunci cand Evanghelia lui Cristos este redusa cuvintelor de specialitate si ironie?
Cristos, autoritatea superema
„El este chipul Dumnezeului celui nevăzut, cel întâi născut din toată zidirea. Pentru că prin El au fost făcute toate lucrurile care sunt în ceruri şi pe pământ, cele văzute şi cele nevăzute: fie scaune de domnii, fie dregătorii, fie domnii, fie stăpâniri. Toate au fost făcute prin El şi pentru El.” Coloseni 1:15-16
Deseori ne mandrim cu ceea ce cunoastem, cu ceea ce citim, cu ceea ce vedem, cu ceea ce experimentam. Fiecare recunoastem ca suntem coplesiti de aspectul ne-trairii acestor adevaruri eterne. Se pare ca nu suntem singuri in aceasta generatie ce se lupta (intensiv) cu aceasta artera importanta. Pavel, apostolul Bisericii lui Cristos, este interesat in a rectifica problema unei comunitati debusolate – prin a le readuce aminte ca identitatea acestora se regaseste in persoana Domnului Isus Cristos. El este constient ca ne-intelegerile si dezbaterile ce au izbucnit in aceasta biserica locala au avut la temelia acestora o indepartare de la temelia asezata de Cristos prin Pavel si echipa acestuia.
Ai un minut sa discutam?
Alergam ca niste nebuni, dintr-o parte in alata, fara sa realizam ca in jurul nostru sunt oameni care au nevoie de ajutorul nostru. Fiind cetateni intr-o comunitate globala, prestigiul alesilor pare sa fie mult mai important decat relatiile obisnuite pe care trebuie sa le dezvoltam atunci cand sustinem ca suntem membrii ai Bisericii lui Cristos. Ma intreb, in timp ce priviti asupra acestui editorial, cand a fost ultima oara cand ati vorbit cu o persoana din biserica dumneavoastra? Cand a fost ultima oara cand v-ati oprit din spectacolul supersitios pentru a ajuta un frate sau o sora care se lupta cu problemele unei generatii schimbatoare? Cand a fost ultima oara cand v-ati decis sa ajutati o persoana care este in cautarea mesajului pe care l-ati descoperit atunci cand cineva a impartasit cu dumneavoastra cel mai important mesaj existen in universul nostru (Evanghelia lui Cristos).
Deseori ma intreb care este motivul pentru care ne-am oprit din a investii in relatiile prieteniilor nostri (care sunt frati si surori in trupul lui Cristos)? Recenta carte, `Costul Uceniciei’ (de Dietrich Bohenfoer) este o carte perfecta pentru o genratatie atat de debusolata precum ceea in care ne regasim cu totii. Se pare ca o relatie autentica necesista persoane care sunt devotate, cu maxima atentie, persoanei Domnului Isus Cristos si inradacinati in Cuvantul vietii, adica Cuvantul lui Dumnezeu.
Pentru Pavel (in 2 Timotei) relatia acetuia cu tanraul Timotei a fost o relatie autentica, o relatie in care ambele persoane au investit nu doar in a se adanci in nemarginita cunoastere a Fiului lui Dumnezeu (Cristos), dar si in incurajarea fratilor care formau Biserica lui Crostos. In zilele noastre, tanjim neincetat dupa acest aspect relational pe care Pavel l-a avut fata de tanarul Timotei. Mai mult, saturatii fiind de esecurile pastoresti si de strigatele celor care tanjec dupa faima si celebritate, dorim sa marturisim aceasi intensitate relationala pe care Biserica din Tesalonic (1 Tes 1) a marturisit-o atunci cand a descoperit mesajul Evangheliei. Aceasta Biserica devenise un trofeu al dragostei fratesti, al iubirii nemarginite fata de cei pierduti, motivand ca urmare alte biserici. Mesjul Evangheliei a devenit mesajul acestora. Cristos! Cristos a fost mesajul acestei biserici antice, atat in relatile acestora cu Dumnezeu cat si fata de cei care venau sa se inchine in mijlocul acestora. Biserica din Tesalonic este o biserica obisnuita dar care detine cu un mesaj deosebit. Aceasta este definita unei biserici care doreste sa investeasca in membrii acesteia.
`Ai un minut sa discutam despre Cristos?` ar trebui sa fie intentia fiecarui crestin care sustine ca este un crestin adevarat. Daca nu avem timp sa impartasim ceea ce am invatat din Cuvantul lui Dumnezeu, ceea ce am experimentat prin aplicarea acestui Cuvant Sfant, ceea ce am marturisit in viata altora care traiesc in conformitate cu Cuvantul lui Dumnezeu, atunci cred ca trebuie sa reconfiguram scopul pentru care sustinem ca suntem crestini sau urmasi ai lui Cristos.
Cu stima si respect,
Cosmin Pascu
Ai timp sa asculti?
Cand citesti Cuvantul lui Dumnezeu iti faci timp sa asculti vocea Lui sau alergi ca un nebun prin Scriptura doar pentru a memora anumite versete? Ai timp sa ii permiti lui Dumnezeu sa corecteze caracterul si atitudinea cu care vii inaintea Sa sau alergi ca un prost fara sa realizezi ca Dumnezeu este mult mai imprtant decat pretentiile tale? Il tratezi pe Dumnezeu precum tratezi orice alta carte sau alegi sa te opresti pentru a asculta vocea lui Dumnezeu?
Cand citesti Cuvantul lui Dumnezeu paseste dincolo de citirea unor versete. Citeste Cuvantul lui Dumnezeu, alegand cu intelepciune, ca sa asculti vocea Creatorului tau!
Scris de Cosmin Pascu