Dependenţa de internet duce la depresie

Persoanele care înlocuiesc via?a real? cu cea virtual? pot avea probleme grave de adaptare. Timpul petrecut în fa?a monitorului cre?te din ce în ce mai mult, tinzând s? înlocuiasc? interac?iunea uman? real?.

Facebook, emailul ?i messengerul ne conecteaz? rapid cu orice persoan? din prezent sau din trecut, indiferent de distan??. Timpul pe care îl consum?m folosind aceste instrumente ne creeaz? impresia de socializare, dar nici internetul ?i nici telefonul nu ?in locul unei întâlniri reale.

Viciul, cauz? sau efect

Potrivit unui studiu realizat recent în Marea Britanie, dependen?a de internet duce la depresie. Medicii au analizat 1.319 persoane cu vârste cuprinse între 16 ?i 51 de ani, multe dintre cele dependente de internet prezentând simptome de depresie. „Nu putem fi siguri îns? dac? dependen?a de internet provoac? depresia sau procesul este invers”, men?ioneaz? Catriona Morrison, coordonatorul studiului, citat? de BBC.

Abuzul de internet nu este definit deocamdat? ?i nu este considerat a fi o dependen?? adev?rat?. Unii speciali?ti pledeaz? pentru recunoa?terea acestei probleme ca tulburare mental?, argumentând c? navigarea pe net declan?eaz? în creier mecanisme de recompens? similare celor provocate de abuzul de narcotice. Opozan?ii teoriei spun c? abuzul de net este doar consecin?a unor probleme mai grave, precum depresia, singur?tatea ?i stima sc?zut? de sine.

Renun??m la activit??ile cotidiene

Internetul poate consuma mult timp prin faptul c? este o vast? re?ea mondial? cu milioane de pagini, produse ?i servicii. Totul „la doar un click distan??”, simplu ?i ieftin, comod ?i anonim. „Una dintre probleme este tendin?a de a cre?te timpul petrecut pe net, astfel c? o persoan? poate s? renun?e la activit??ile pe care le f?cea înainte, intrând într-un cerc vicios”, atrage aten?ia Eugen Hriscu, medic specialist psihiatru, specialist în domeniul adic?iilor ?i director executiv al Alian?ei pentru Lupta Împotriva Alcoolismului ?i Toxicomaniilor.

Potrivit speciali?tilor, internetul poate deveni o obsesie, pentru c? ne creeaz? impresia c?, datorit? lui, putem rezolva o nevoie psihologic?, fie c? e vorba de dorin?a de a sc?pa de singur?tate, fie c? este vorba de timiditate, de a fi în competi?ie cu ceilal?i sau de a testa lucruri interzise. De fapt, ceea ce ini?ial creeaz? încântare ajunge s? agraveze anxietatea ?i nesiguran?a. Lipsa contactului interpersonal real provoac? la început o senza?ie de confort, dar, în timp, poate duce la sc?derea încrederii în sine ?i la izolare. Pentru tineri, chiar ?i compararea num?rului de prieteni acumula?i pe Facebook poate deveni o surs? de stres ?i de depresie.

Continua pe adevarul.ro

Generatia Y modifica politicile de recrutare si motivare

Reprezentantii Generatiei Y cunoscuta si ca Generation Next sau Net Generation, pot reprezenta factorii care vor modifica, vor reconfigura piata fortei de munca.

Chiar daca intampina numeroase impedimente in a-si gasi un loc de munca, tinerii care fac parte din Generatia Y redefinesc notiunea de loc de munca. Astfel, angajatorii din marile companii internationale au inceput sa-si regandeasca politicile de organizare la locul de munca precum si politicile motivationale, acestea fiind configurate in functie de profilul tinerilor angajati.

Reprezentantii Generatiei Y pot fi caracterizati prin dinamism si dorinta de implicare in comunitate. Este un aspect pe care l-am constatat si in Romania – tinerii se inscriu in numeroase ONG-uri, incep activitatea intr-o asociatie studenteasca sau opteaza pentru organizatii precum Rotaract (divizia de tineret Rotary). Motivatia este simpla: dorinta de a socializa, de a pune bazele network-ului personal dar si dorinta de a invata ce inseamna lucrul in echipa, gestionarea unui proiect sau organizarea unui eveniment.  In cadrul unui ONG, tinerii invata primele notiuni despre leadership, unii chiar descoperind abilitatile de lider si urmand a le fructifica mai departe in forma antreprenoriatului.

O alta caracteristica a Generatiei Y este flexibilitatea reflectata si in dorinta pe care o au tinerii vis-à-vis de viitorul loc de munca.  Acestia isi doresc de la angajatori, sa le ofere posibiltiatea de a lucra de acasa sau din alt loc si fara a avea un program riguros. Pe plan extern, anumite companii au inceput sa dezvolte astfel de programe pentru tineri (”Alternative Work Solutions” – Citigroup), insa, in Romania astfel de oportunitati sunt rar intalnite in cadrul multinationalelor. Mai degraba, tinerii pot beneficia de flexibilitate la locul de munca, in cadrul companiilor mici, cu un numar mai mic de angajati si cu valori bazate pe amicitie.

Continua pe blogul lui Stoian Andrei

Cancerul ucide milioane de oameni

Cifre alarmante în ceea ce prive?te num?rul celor care mor de cancer. Statisticile arat? c?, în 2008, maladia a provocat decesul a 7,6 milioane de persoane la nivel mondial.

Cele mai multe dintre acestea s-au înregistrat mai ales în ??rile în curs de dezvoltare, potrivit unui studiu al Centrului interna?ional de cercet?ri asupra cancerului, din cadrul Organiza?iei Mondiale a S?n?t??ii.

Experþii estimeazã cã, în 2030, în lume se vor înregistra 21,3 milioane de noi cazuri de cancer ºi 13,3 milioane de decese asociate acestei boli.

S?racii se îmboln?vesc mai u?or

În 2008, 56% din cele 12,7 milioane de noi cazuri de cancer ?i 63% din totalul de 7,6 milioane de decese asociate unui cancer au survenit în ??ri în curs de dezvoltare.

Potrivit CIRC, mortalitatea asociat? cancerului a crescut în ultimii ani în lume, cele mai frecvente forme de cancer fiind cel pulmonar, de sân, de stomac ?i de prostat?.

??rile unde mortalitatea asociat? acestor maladii este cea mai ridicat? sunt China, India, SUA, Japonia, Rusia ?i Germania.

Dac? se ia în calcul num?rul locuitorilor fiec?rei ??ri, mortalitatea cea mai ridicat? s-a înregistrat în statele Americii de Nord, Europei de Vest ?i în Australia.

Potrivit exper?ilor, aceasta se explic? prin comportamentul de risc, precum fumatul, adoptat de locuitorii statelor bogate dupã al Doilea Rãzboi Mondial.

Sursa, Cotidianul.ro

Joggingul, un sport bun pentru criză

Alergarea înainte sau dup? serviciu, în parc sau în jurul blocului, este cel mai ieftin sport. În plus, te men?ine în form? ?i te scap? de depresie. Joggingul, un sport pe care nu trebuie s?-l înve?i, pentru c?-l ai în sânge, câ?tig? tot mai mul?i adep?i în rândul românilor.

Mihai Popa (30 de ani) s-a reapucat de alergat acum o s?pt?mân?. Pleac? de la blocul lui din zona Titulescu din Capital? ?i ajunge pân? la Arcul de Triumf, jum?tate în alergare, jum?tate în mers. Obose?te destul de repede; dup? 800 de metri, cel mult un kilometru, se opre?te. În urm? cu câ?iva ani, reu?ea s? alerge legat doi-trei kilometri f?r? probleme. Când a început s? fac? jogging, era înc? student ?i avea un partener de alergare, „un coleg mai sportiv”

De-atunci s-a tot l?sat ?i s-a tot reapucat. Îi place senza?ia pe care o are în zilele în care reu?e?te s? ias? la jogging. „Sunt mai relaxat, dorm mai bine, m? descurc altfel cu stresul de la serviciu. A? vrea s? alerg mai des, mai mult”.

Pentru Camelia Toanchin? (29 de ani) motiva?ia de a face mi?care constant a ap?rut în 2005, la doi ani dup? ce s-a mutat la Bucure?ti ?i a început s? lucreze. Acum spune c? momentul în care s-a apucat de sport i-a schimbat total via?a.

Camelia a avut mereu probleme cu greutatea ?i a fost nevoit? s? fie atent? la ce ?i cât m?nânc?, dar ?i s? fac? mi?care. „În liceu au fost primele încerc?ri de a-mi construi un program de alergat”, î?i aminte?te Camelia, care locuia pe atunci în F?g?ra?. „Eram singura din cartier care f?cea asta. St?team aproape de o unitate militar? ?i treceam pe acolo ?i la plecare, ?i la sosire. B?ie?ii au ajuns s? m? cunoasc?, m? încurajau, uneori chiar îmi monitorizau timpii. Î?i dai seama ce efect benefic are asta asupra unei adolescente.”

În urm? cu cinci ani îns?, sora ei ?i o prieten? au început s? mearg? la sala de fitness. Când a observat c? într-un timp foarte scurt, rezultatele sportului erau deja vizibile, Camelia a decis s? mearg? ?i ea la aerobic. „Prima or? a fost ?i cea care mi-a schimbat via?a. Sun? dramatic, dar este adev?rat”, î?i aminte?te ea.

În 2007, când s-a mutat lâng? parcul IOR din Capital?, a început s? combine mersul la sal? cu alergatul de diminea??, cam de trei ori pe s?pt?mân?. „Alergam 20-30 de minute, mergeam acas?, f?ceam un set de abdomene de opt minute, apoi m? preg?team de mers la serviciu. Dup? serviciu, mergeam direct la sal?”, poveste?te Camelia.

Continua pe adevarul.ro

Excesul de internet, un drog mortal la copii

P?rin?ii se afl? în fa?a a dou? pericole majore: prea mult internet le d?uneaz? copiilor, iar interzicerea lui îi face pe cei mici agresivi. Un copil de 13 ani din Timi? s-a sinucis ?i un b?iat de 15 ani din Dâmbovi?a ?i-a omorât mama. Tinerii au recurs la agresiuni extreme dup? ce p?rin?ii nu le-au mai dat voie pe internet.

Dorin Cri?an de numai 13 ani, din comuna Izvin, jude?ul Timi?, ?i-a pus ieri cap?t zilelor dup? ce p?rin?ii l-au certat pentru notele mici de la ?coal?. Drept pedeaps? i-au t?iat conexiunea la internet ?i i-au confiscat telefonul mobil.

B?iatul ?i-a pus ?treangul de gât chiar în atelierul din curtea casei p?rinte?ti. Dorin Cri?an era cunoscut în ?coala general? din Izvin ca fiind un elev inteligent. „Era o fire mai închis?, dar avea prieteni. Nu umbla în anturaje dubioase ?i notele lui nu erau foarte mari, dar nici corijent nu era”, a spus Nicolae Laitin, profesorul de matematic? al elevului.

Potrivit Anei Perianu, 42 de ani, m?tu?a lui Dorin, copilul era nefericit pentru c? p?rin?ii îl certau ?i îl pedepseau mereu.

Dependen?a nu apare brusc

Pe 15 ianuarie, Ionu? Savin, un alt adolescent, din Moreni, Dâmbovi?a, ?i-a înjunghiat mama adoptiv?. Motivul: femeia nu mai pl?tise factura de internet, iar b?iatul era dependent de calculator.

De mai mult timp se izolase în cas?, nu mai ie?ea cu prietenii, iar la ?coal? acumulase peste 200 de absen?e. Primul semn al dependen?ei de calculator este pierderea dorin?ei de socializare, avertizeaz? psihologii. Copiii se rup de lumea real? ?i devin zombi în cea virtual?.

Dependen?a copiilor de calculator a atins cote alarmante în România, avertizeaz? speciali?tii. Medicii de la Spitalul de psihiatrie „Alexandru Obregia” din Bucure?ti au propus chiar înfiin?area unor centre speciale de tratament, asem?n?toare celor în care sunt internate persoanele pentru dezalcoolizare.

Continua pe adevarul.ro