Revelation is impossible to understand without the Hebrew Scriptures


The book of Revelation is an extraordinary book not for those with a mathematical mind nor for those with a logistical or computerised and high-scholars but for dummies. This book is for uncomplicated people, who under the injustice or oppression of a system, or culture, can understand the interpretation much better than ones who examine the book as a preterist; futurist or historicist views. This book is a guide needed tool for those without help, without hope, without breath. On the other hand, this book is a tool of judgement, where mans power and desire for indulgence in sin, guilds and idolatry are exposed by Christ, the One who sits among the lamp stands. Over the years, this book has become a message without help, without hope and without breath for those who have made out of it nothing but a black list of restrictions which could only be understood by great Scholars or great Preachers, ruling out the ordinary preacher and Christians who struggles with their pressures of life, culture and faith.

In this essay we want to turn the unimaginable to reality by brining the significance and the message of this book back to the people. Many of those who profess high-quality teaching will be surprised to find out that this book could be so well understood by a farmer who is not only with his head in the book but with his hands and feet on the ground, experiencing what he reads. In view of this, we want to highlight the understanding of this book within the framework of the Hebrew Scriptures, offering to it an explored background, a revelation of God and His Son, and later, a revelation of ourselves, who are the recipients of this letter.

Continue here

O pledoarie pentru predicare


Predicarea sau proclamarea Cuvântului lui Dumnezeu a devenit o povară pentru mulți, și asta nu datorită predicării eficiente (căci asta este rar întâlnită în bisericile locale), ci datorită nepregătirii sau al nenumăratelor consecințe des întâlnite în rândul predicatorilor. Doresc să înțelegem, că pe parcursul acestui articol nu vom dezbate modalitatea prin care Dumnezeu lucrează în domeniul predicării, ci despre responsabilitatea pe care păstorul sau predicatorul trebuie să o aibă față de Dumnezeu, de Scriptură și de adunarea înaintea căruia Cuvântul este proclamat. Mai jos doresc să privim asupra unor responsabilități în predicarea Cuvântului lui Dumnezeu.

Continue reading

Haddon Robinson on Preaching the Gospel Today


Preaching Today: What’s good about how preachers today are presenting the gospel?

Haddon Robinson: Many are preaching the gospel without using theological lingo. They are giving the old message in fresh, vital ways with different images and in ways that connect with folks who have not yet come to faith. They have a greater consciousness of what it means for people to be lost, and they’re able to speak to that condition effectively.

Many in our culture are conscious they are lost, though not necessarily that they are non-Christians. They sense they are like sheep who have wandered off. They didn’t intend to. They got taken up with a tuft of grass here and another tuft of grass there, and they looked up and realized they were lost. Scads of people feel that but don’t have any notion the church could speak to them. Many non-Christians are asking our questions but don’t believe we have the answers. But there are preachers speaking to them in effective ways.

Continue to read this interview

Predicarea, o arta contemporana?


In contextul in care ne regasim, nu cred ca avem nevoie de analisti, experti sau investigatori, pentru a realiza, ca deseori predicile rostite de la anvon si-au piredut esenta medicala, prin care gasim rezolovarea fizica si spirituala la problemele vietii mondene.

Rezultatele predicilor nu vor fi criticate pentru consecventa sistematica sau teologica, ci mai de graba, acestea vor fi examinate si expuse la lumina datorita neintelegerii contextului de care suntem complesiti cu provocarile acestui veac.

John Stott este constient de aceasta dilema, despre care scrie in cartea sa (The Living Church) urmatoarea afirmatie: `o predica autentica este o predica contemporana`. Stott doreste sa intelegem ca o predica autentica, este o predica contemporana. Prin contemporan intelegem faptul ca rezonanta predicii contemporane – il leaga pe predicator cu situatia ascultatorului (sau adudienta sa). Nu doar ca situatia acestuia este conectata cu Cuvantul predicat, dar cu ajutorul acestui Cuvant si adaptarea Acetuia fiecarui context, omul isi va putea gasi rezolvarea oricarei probleme.

Pentru a recapta acesta arta, trebuie sa ne asiguram ca fiecare discutie sau predica, este strans legata de contextul in care fiecare ascultator este localizat, adica de contextul acestuia. Daca continua sa ne desprindem de acest context, mesajul pe care-l predicam este lipsit de realitate, si asta nu din cauza mesajului, ci dimpotriva, din cauza predicatorului, care nu cunoaste nevoile si problemle oamenilor. Cuvantul lui Dumnezeu trebuie sa atinga viata omului si nu daor amvonul.

John Stott ne implora `sa consideram ca in dorinta noastra de a fi conservatori biblici, noi nu vom refuza sa cadem in irevelenta, ci dimpotriva, atunci cand predicam, cautam sa relatm textul antic unei lumi moderne (si post-moderne)`. Pentru a atinge acest scop, trebuie sa ne asiguram ca pastram legatura si contactul cu situatiile fratiilor si suroriilor din biserica. In acelasi timp, trebuie sa ne asiguram ca colaboram cu societatea in care, si cu care, interactionam saptamanal. Aceasta nu este o optiune, ci o necesitate pentru predicarea Cuvantului lui Dumnezeu.

Eddie Gibbs ne sfatuieste acelasi lucru in cartea sa, Church Next, unde scrie ca` predicatorii intampina provocarea de a comunica contextul Scripturii, intr-o modalitate prin care audiatorii vor avea oportunitatea de a recepta Cuvantul intr-o forma proaspata, si nu sub o forma antica`.

In alte cuvinte, Cuvantul lui Dumnezeu trebuie sa atinga si sa combata situatiile fiecarei ascultator. Astfel dar, scopul predicatorului este de a explica ascultatorilor Cuvantul lui Dumnezeu in contextul in care au fost asezati de Dumnezeu. Asta rezulta in faptul ca pastorul bisercii si predicatorul, trebuie sa fie in mod constant in legatura strana cu ceea ce se intampla in viata oamenilor si in viata societatii, din care acesta face parte. O esuare a acestei responsabilitati, va rezulta intr-o predica rerevelanta  si necontemporana.

Note de subsol:
John Stott, The Living Chruch, IVP, 2007, p 107
Eddie Gibbs, Church Next, IVP, 2001, p178
 

Motivatiile Predicarii


Unii, este adevarat, propovaduiesc pe Hristos din invidie si din duh de cearta; dar altii din bunavointa” Filipeni1,15

Este important ce vorbesti, dar este important si de ce o faci. Sunt unii asa cum spune apostolul Pavel care vorbesc despre Hristos din invidie, au vazut ca altii vorbesc si multi ii asculta, si voi si gloria celui dintai, atunci incep sa vorbeasca despre Hristos. Subiectul este bun, motivul nu este bun. De aceea unii nu au putere cand vorbesc de Dumnezeu. Ei poate nu cred cu adevarat in El, ei vor doar slava, ei nu sunt instruiti de Dumnezeu, formati de El astfel incat sa fie eficienti, impodobiti cu smerenie, cu blandete, cu intelepciune, vorbirea cu har, dreasa cu sare. Ei sunt cum spune proverbul “caine surd la vanatoare”. Aleg un subiect dar prea mare pentru ei. Altii au doar gand sa faca pe cineva sa cada, tot invidie este si asta si pornesc cu duh de cearta. Nu mai pot sa rabde ca cineva prospera. Dumnezeu spune ca cine sapa groapa altuia cade el in ea. Daca omul acela este rau intentionat, va fi dat jos chiar de cel care este invidios, sau de Dumnezeu. Dar daca omul acela nu este rau intentionat, chiar daca nu este perfect, pentru ca nu sunt astel de exemplare printe cei nascuti din femeie, Dumnezeu il va tine sus, pentru ca are inima buna, are buna vointa.

Si acum mergem la partea a doua, sunt altii care vestesc pe Hristos din bunavointa, adica cu ganduri bune, cu bune intentii. Acestia chiar daca nu sunt perfecti si nu sunt, acestia vor fi sustinuti de Dumnezseu si ajutati, pentru ca ei fac asta din dragoste pentru Hristos, ei nu fac politica religioasa. Cand Domnul Iisus a venit erau multe religii deja, nu avrut sa mai adauge alta, El a vrut ca oamnii sa creada il El si crezand in El sa aibe iertarea de pacate si implicit mantuirea sufletului. Asta ar trebui sa caute sa faca orice biseica care se numeste crestina, si atunci car fi mai putina cearta, competitie, si altele de genul asta. Atunci am avea suflelete recunoscatoare ca l-au gasit pe Hristos eliberatorul.

Scris de Romo Florin