Ţara începe la ţară – o noua initiativa a Jurnalului National

??ranii n-au ie?it niciodat? în strad?, s? poarte pancarte scrise cu majuscule sau s? scandeze lozinci cu rim?. ??ranii n-au venit la Bucure?ti cu trenul, s? dea cu sapa-n cap cuiva. ??ranii-?i îngroap? în batiste legate la col?uri pensiile de ceapi?ti ?i tr?iesc din ce le d? Dumnezeu. Un fir de ceap?, o ro?ie, câteva ou?.

??ranii no?tri ?i-au d?râmat cuptoarele din curte ?i-?i cump?r? pâine cu coc? cleioas?, de la buticul din centrul satului. Pe ei nu-i invit? nimeni la talk-show-uri, nici m?car în gradena cu public, s?-i întrebe dac? mai tr?iesc, dac?-i doare ceva, dac? au dup? ce s? bea ap?. ??ranii români mai exist? doar în eviden?a popula?iei. În statistici, în barometre ?i, o dat? la patru ani, în calculele candida?ilor care-mpart g?le?i brenduite, ulei ?i zah?r, votan?ilor din mediul rural.

??ranii no?tri apar la televizor în emisiunea “Schimb de mame”, la inunda?ii, când cad casele din chirpici peste ei, sau de Pa?te, s? povesteasc?, întru impresionarea telespectatorului de la ora?, cum se încondeiaz? ou?le. ??ranii români peste care au trecut, în 20 de ani, secete, potopuri ?i liote de guvernan?i, una mai lacom? ?i mai incapabil? decât alta, abia se ?in pe picioare. ??ranii no?tri sunt românii nim?nui.

De ast?zi, “Jurnalul Na?ional” ?i dumneavoastr?, cititorii no?tri, ne întoarcem împreun? la ?ar?. A?a cum, în vreme de necaz, ne întoarcem înspre Biseric? ?i la Dumnezeu. Ne întoarcem la ?ar?, pentru c? în satele s?r?cite ?i nemaib?gate de nimeni în seam? e sufletul României. De aici trebuie s? reîncepem s? tr?im, dac? vrem s? ne mai vindec?m vreodat?…

?ara începe de la ?ar?. Aici ne sunt r?d?cinile. Ca s? smulgi un copac din p?mânt, îi tai r?d?cinile. Îngenuncherea României a fost posibil? prin distrugerea, sistematic?, a satului românesc. Prin batjocorirea ??ranilor, care-?i muncesc ast?zi p?mântul pe datorie ?i din respect, f?r? s? aib? vreo brum? de profit, prin umilirea celor care-?i vând laptele din b?t?tur? cu 40 de bani, pentru ca noi s?-l cump?r?m din supermarket la un pre? de 10 ori mai mare, prin înjosirea celor care vin cu o leg?tur? de p?trunjel la pia?? ?i-s c?lca?i în picioare de ?iganii afaceri?ti.

Continua pe jurnalul.ro

Vezi si articolul: Tras de cal, plugul împunge glia patriei

Expresiile „cool“, la modă în gaşcă

Vorbitorii care folosesc  cel mai frecvent limbajul  „în tendin?e“  sunt adolescen?ii. Tinerii inventeaz? expresii, le folosesc pân? la epuizare, apoi le arunc?, a?a cum fac cu hainele, accesoriile sau gadgeturile ce nu se mai poart?.

Cuvântul „gen” ?i-a pierdut rostul de a face distinc?ia între masculin ?i feminin ?i a avut soarta englezescului „like”: s? încheie afirma?ii de orice fel, f?r? a avea vreo leg?tur? cu subiectul. „Ce ai f?cut în weekend? Am fost la film, gen”.

Pare o gre?eal?, dar nu este, spun lingvi?tii. S-a transformat într-o particul? ce are rol de aproxima?ie ?i înseamn?, în traducere „cam a?a ceva”. Iar dac? se ive?te ocazia combin?rii cu adjectivul „vie?ii”, efectul e chiar mai „trendy”: „Pân? am pornit de diminea?? ma?ina vie?ii, mi-a luat dou? ore, erau minus 100 de grade, gen.”

Exemplele îi apar?in lui Radu Mu?at, un economist de 25 de ani care a inventariat câteva dintre expresiile ?i cuvintele la mod? pe blogul s?u – bloggeranonim.wblog.ro.

„Maxim” a câ?tigat popularitate odat? cu Paul, eroul dintr-o serie de reclame la telefonia mobil?, care vrea s? scoat? „maxim din toate combina?iile”. Iar când eroina, Cristina, îl întreab? „care combina?ii”, decreteaz?: „maxim, am spus!”. Tot din reclame au ap?rut cuvinte ca „ie?eal?” ?i expresiile „ne mi?c?m mai cu talent”, „marmota care învelea ciocolat?”, „pentru c? merit” sau „puiu? irezistibil”.

Apelativele „frate”, „tovar??”, „prieten” sunt, de asemenea, la mod?. Un exemplu folosit de Radu Mu?at este al unui individ care se plimb? prin fa?a ecranului într-o sal? de cinema. „Atunci se aude o voce din sal?: «Alo, prietene, stai jos c? nu e?ti pe generic!»”

Continua articolul pe adevarul.ro

Generatia Y modifica politicile de recrutare si motivare

Reprezentantii Generatiei Y cunoscuta si ca Generation Next sau Net Generation, pot reprezenta factorii care vor modifica, vor reconfigura piata fortei de munca.

Chiar daca intampina numeroase impedimente in a-si gasi un loc de munca, tinerii care fac parte din Generatia Y redefinesc notiunea de loc de munca. Astfel, angajatorii din marile companii internationale au inceput sa-si regandeasca politicile de organizare la locul de munca precum si politicile motivationale, acestea fiind configurate in functie de profilul tinerilor angajati.

Reprezentantii Generatiei Y pot fi caracterizati prin dinamism si dorinta de implicare in comunitate. Este un aspect pe care l-am constatat si in Romania – tinerii se inscriu in numeroase ONG-uri, incep activitatea intr-o asociatie studenteasca sau opteaza pentru organizatii precum Rotaract (divizia de tineret Rotary). Motivatia este simpla: dorinta de a socializa, de a pune bazele network-ului personal dar si dorinta de a invata ce inseamna lucrul in echipa, gestionarea unui proiect sau organizarea unui eveniment.  In cadrul unui ONG, tinerii invata primele notiuni despre leadership, unii chiar descoperind abilitatile de lider si urmand a le fructifica mai departe in forma antreprenoriatului.

O alta caracteristica a Generatiei Y este flexibilitatea reflectata si in dorinta pe care o au tinerii vis-à-vis de viitorul loc de munca.  Acestia isi doresc de la angajatori, sa le ofere posibiltiatea de a lucra de acasa sau din alt loc si fara a avea un program riguros. Pe plan extern, anumite companii au inceput sa dezvolte astfel de programe pentru tineri (”Alternative Work Solutions” – Citigroup), insa, in Romania astfel de oportunitati sunt rar intalnite in cadrul multinationalelor. Mai degraba, tinerii pot beneficia de flexibilitate la locul de munca, in cadrul companiilor mici, cu un numar mai mic de angajati si cu valori bazate pe amicitie.

Continua pe blogul lui Stoian Andrei

Pacatele Economice ale Evanghelicilor

In acest articol vreau sa discut urmatoarele: (1) pacatele care motiveaza sistemele socialist/comuniste, (2) pacatele din spatele capitalismului, (3) de ce este sistemul capitalist mai bun decat cel socialist sau comunist precum si (4) pacatele ascunse ale bisericilor evanghelice romanesti vis-a-vis de fraudele fiscale.

1. Pacatul major ce sta in spatele comunismului si al socialismului este invidia. Oamenii sunt invidiosi pe cei care au si doresc sa creeze un sistem de redistribuire a bogatiei. Invidia ii face sa creada ca statul are vreo datorie sa faca ceva sau ca fiecare cetatean are dreptul sa aiba un anumit nivel de trai. Nu exista NIMIC care sa limiteze invidia starnita de ideologiile socialiste sau comuniste.

2. Pacatul major din spatele capitalismului este lacomia, dar aceasta este limitata de teama. Lacomia determina dorinta de a castiga bani si de a acumula bogatie. Aceasta dorinta de castig este stavilita de teama de pierdere. Riscul pierderii investitiilor ofera capitalistilor o limita in actiunea lor.

3. De ce este sistemul capitalist mai bun decat cel socialist sau comunist? Pentru ca duce la o dezvoltare reala si pe termen lung a societatii. De asemenea, superioritatea sistemului capitalist este datorata si limitei impuse lacomiei, adica frica.

Capitalismul degenereaza (asa cum o vedem in zilele noastre) atunci cand actorii de pe scena economiei nu mai au frica de Dumnezeu si rusine de oameni. In trecut, capitalismul a fost lipsit de excesele prezente deoarece comunitatea (familia si Biserica) juca un rol important in viata antreprenorilor si investitorilor, iar daca nu frica de Dumnezeu, macar rusinea de oameni ii facea sa isi limiteze lacomia.
Azi nu este frica de Dumnezeu si nici rusine de oameni si de aceea excesele capitalismului sunt limitate DOAR de teama falimentului.

Continua pe blogul lui Mihai Corcea

Desfigurarea României sau genocidul silenţios

România tr?ie?te în momentul de fa?? o situa?ie-limit?: de?i liber?, prin jertfa tinerilor din 1989, ea este mai s?rac? decât în 1989! ?ara risc? s?-?i piard? “con?inutul”, adic? poporul, iar guvernul nu-?i mai poate proteja cet??enii one?ti de un “r?zboi” economic nedeclarat.

Cum s-a ajuns aici? Simplu, urmare a repetatelor devaliz?ri ale economiei na?ionale, men?inerii incompeten?ei ?i mafiilor transpartinice, min?irii grosolane a electoratului. Curbele de sacrificiu pe care le cere regimul B?sescu-Boc unei popula?ii epuizate de priva?iuni, datorii ?i lips? de orizont se aseam?n? în multe privin?e cu sacrificiile inutile pe care Ceau?escu le pretindea românilor în anii ’80. Diminuarea salariilor ?i pensiilor e o iluzie de redresare, e o disperat? m?sur? de a acoperi golurile f?cute de nes?tuii politicieni ?i acoli?ii lor, e abaterea aten?iei de la uria?ele averi nejustificate, unele transferate în Occident – acolo se afl? banii dvs.!

Încercarea diversionist? de a compara starea României cu cea a Greciei nu rezist? unei analize lucide.

Românii n-au avut niciodat? salariile grecilor, România nu dispune de infrastructura Greciei ?i nici de un turism performant ca al ei! ?i, din p?cate, nici de organiza?ii care s? apere poporul de minciunile politicienilor! Ce au în comun criza din Grecia ?i cea din România este furtul! Furt care ar trebui acoperit exact de oamenii care v?zuser? în B?sescu un cruciat împotriva Mafiei ?i, de aceea, l-au votat! Dup? spusele actualului pre?edinte, un fel de Vlad ?epe? de carton, “b?ie?ii r?i ?i de?tep?i” urmau s? se zvârcoleasc? în ?epe, în Pia?a Victoriei. ?i au fost destui naivi care au v?zut în el un Cavaler al Drept??ii!

Ce a urmat dup? alegerea sa la primul mandat se ?tie: un meci plicticos ?i p?gubos între T?riceanu ?i B?sescu în care ap?rea la momentul oportun ?i umbra liderului PNL, conu’ Dinu Patriciu. T?riceanu e acuzat direct sau voalat c? e marioneta lui Patriciu, iar lucrurile nu se puteau clarifica nici juridic, nici moral, fiindc? guvernul reprezenta o direc?ie, iar Pre?edin?ia, alt? direc?ie. T?riceanu, în cele din urm?, dispare, Pre?edin?ia are acum toate pârghiile s? fac? reforma moral? care întârzie de 20 de ani, poate relansa economia ?i, în fine, poate s?-i trag? în ?eap? pe “moguli” sau “mafio?i”.

Continua pe cotidianul.ro