Crestinii Gay – o poveste frumoasa?

Peste 1ooo de comentarii au avut loc pe acest blog in legatura cu pozitia biblica fata de cei care sustin ca sunt crestini gay. Nimeni nu se poate ascunde deoarece fiecare situatie ne prezinta un gen de gandire. As dori impreuna sa navigam o conversatie utila, cu ajutorul careia sa scoatem la suprafata anumite idei si situatii complicate. In cele ce urmeaza as vrea sa ne orientam atentia asupra unui comentariul ce ne ajuta sa pasim dincolo de cuvinte si emotii.

Ne-am căsătorit, dar ce facem acum?

Orice cuplu des căsătorit descoperă lucruri noi, lucruri despre care nimeni nu a reușit să fie atât de obiectiv precum relația unui cuplu recent căsătorit. În acest context, căsătoria, este important să ne aducem aminte de rolul important faţa de care fiecare cuplu este chemat să-şi asume anumite criterii de responsabilitate. Aceasta responsabilitatea aparține ambelor persoane implicate între-o relație şi instituție pe care Dumnezeu o consideră ca a fiind unul din stâlpi importanți ai unei famili credincioase. Desigur, când ne referim la termenul ‘credincios’ nu ne referim la un anumit context religios, ci dimpotrivă, ne referim la o relație reală şi credibilă cu Dumnezeul creator.

Romania: ne-am schimbat tinuta, dar nu si mentalitatea

Totalitatea unui sistem comunist post-decembrist si-a aratat adevarata culoara cand a lovit la usile uniunii europene cu o agenda populista. In ultimii 5 ani Romania a devenit o tara a hotilor, mafiotilor si a activistilor autoritari, o clasa de amatori care nu sunt in stare sa se subordoneze legiilor stabilite. Traim in vremuri anti-democratice, zile in care poporul roman este persecutat de inteligenta stupida a unor personaje politice care sunt experti in sfera cuvintelor populiste. In maninile acestora valoarea unei tari a zdruncinat poporul roman, care a devenit doar o marioneta. Intr-o mare parte aceasta situatie reprezinta consecintele unor decizii pe care le-am efectuat in ultimii 20 de ani. Romanul secolului 21 a renuntat sa-si asume responsabilitatea de a chestiona personajul politic si intentiile acestuia. Populismul, existent in romania, ne-a robit de tot ceea ce avem, chiar si aceasta libertate pe care am dobandit-o dincolo de ani 1989. Cazul lui Nicolaescu ne readuce aminte de era comunista, o era in care frica si teama impiedicase orice drept de exprimare. Traim intr-o era in care poporul Roman si-a vandut propria opinie in schimbul unei demagogii uriase si palpabile. Am ales sa ne modernizam apartamentele si tinuta, dar nu si mentalitatea si principiile care ne definesc identitatea proprie. Rezultatele recente oglindesc consecintele trecutului.

Tata, ajuta-ma…

Zambetul omului posomorat de coruptia existenta pe teritorul tarii sale a atins punctul culminant al oricarui om ce tanjeste dupa acele principii asezate in Cuvantul lui Dumnezeu. Mergand pe strada si realizand ca nu mai poate respira, omul ascultator este inconjurat de o teama alarmanta a societatii in care traieste. Un strigat zbiara neincetat in urechiile inimii sale amintindu-i ca fiecare zi se intuneca, fiecare clipa de speranta se stinge inaintea ochiilor sai. Ce sa mai faca acest om atunci cand este lovit de atata ne-dreptate? Unde sa mai privesca omul ascultator atunci cand criminallitatea a devenit reperul Romaniei? Unde sa-si mai atintesca privirea cand oamenii de rand nu mai pot respira datoria ne-dreptatii pe care o marturisesc alaturi de compatrioti sai? Unde sa mai privesc atunci cand pastorul, care este chemat sa-L slujesca pe Cristos, si-a ingropat intreaga misiune alegand sa-si investeasca tot timpul in propria afacere monetara? Spre ce sa isi atintesca ochii atunci cand Evanghelia lui Cristos este redusa cuvintelor de specialitate si ironie?

Cristos, autoritatea superema

„El este chipul Dumnezeului celui nevăzut, cel întâi născut din toată zidirea. Pentru că prin El au fost făcute toate lucrurile care sunt în ceruri şi pe pământ, cele văzute şi cele nevăzute: fie scaune de domnii, fie dregătorii, fie domnii, fie stăpâniri. Toate au fost făcute prin El şi pentru El.” Coloseni 1:15-16

Deseori ne mandrim cu ceea ce cunoastem, cu ceea ce citim, cu ceea ce vedem, cu ceea ce experimentam. Fiecare recunoastem ca suntem coplesiti de aspectul ne-trairii acestor adevaruri eterne. Se pare ca nu suntem singuri in aceasta generatie ce se lupta (intensiv) cu aceasta artera importanta. Pavel, apostolul Bisericii lui Cristos, este interesat in a rectifica problema unei comunitati debusolate – prin a le readuce aminte ca identitatea acestora se regaseste in persoana Domnului Isus Cristos. El este constient ca ne-intelegerile si dezbaterile ce au izbucnit in aceasta biserica locala au avut la temelia acestora o indepartare de la temelia asezata de Cristos prin Pavel si echipa acestuia.