Film review – The Lovely Bones


When Susie was small, she was worried for the penguin trapped inside a snow globe. ‘Don’t worry, kiddo,’ her father Jack (Mark Wahlberg) reassured her. ‘He has a nice life; he’s trapped in a perfect world.’ Several years later, Jack could do with someone offering the same reassurance to him about his daughter (Saoirse Ronan) when she is abducted, raped and murdered. This tension between perfect and imperfect worlds runs right through Peter Jackson’s The Lovely Bones, based on the best-selling novel by Alice Sebold.

The Salmon family seems to be perfect. A loving couple with two delightful daughters, living in a nice suburb; what more could they want? Jack even constructs perfect worlds through his hobby of making ships in bottles, which Susie delights to help him with. The biggest tension in the family is whether or not Susie will wear her new knitted hat to school. But the evil desires of one man wreck everything, devastating Susie’s family. Ironically, Susie’s murderer also constructs perfect worlds: he makes dolls houses with obsessive attention to detail. But he also brings the same compulsion to building places where he can lure his victims to their destruction.

Continua pe Damaris.org

Invictus – un film de 5 stele


Bazat pe romanul “The human factor: Nelson Mandela and the game that changed the world” al autorului John Carlin, filmul “Invictus” relateaza povestea reala a modului in care presedintele de culoare Nelson Mandela si-a unit fortele cu Francois Pienaar, capitanul echipei de rugby a Africii de Sud, cu scopul de a-i unifica pe locuitorii tarii sale. Dupa ce a fost eliberat din inchisoare dupa 27 de ani de detentie si a fost ales primul om in stat, Nelson Mandela a inteles ca tara a ramas divizata din punct de vedere economic si rasial chiar si dupa eradicarea politicii de apartheid si a decis sa se foloseasca de campionatul mondial de rugby gazduit de catre Africa de Sud in anul 1995 pentru a-i aduce laolalta pe albi si negri prin limbajul universal al sportului. Dupa decade de violenta si lipsa de incredere, albii si negrii din Africa de Sud au vibrat impreuna in tribune sau in fata televizoarelor vazand cum echipa lor nationala de rugby devine campioana a lumii si invinge in finala cu scorul de 15 -12 marea favorita a turneului – Noua Zeelanda. (Sursa, Cinemarx.ro)

Bisericata.com iti recomanda acest film de 5 stele.

Avatar – de fapt, dacă mă gândesc mai bine…


…filmul este o involuntar? confesiune tragic?. V? aminti?i pentru ce opteaz? Jake Sully? Când are de ales între asumarea existen?ei sale de infirm ?i avatarul supra-uman pe care îl controleaz?, Jake prefer? avatarul. Denis de Rougemont zice undeva c? oamenii au înv??at „s? se fac? mai frumo?i ?i mai puternici decât erau prin firea lor”.

De fapt, alegerea pe care o face Jake e ceea ce se str?duie omul s? fac? de când exist?: s?-?i demonstreze c? e mai mult decât poate fi prin eforturile fire?ti, prin natura lui. A creat arme, a creat mijloace de transport, a creat medicamente – multe dintre ele de mare folos – ca s?-?i amplifice cumva posibilit??ile limitate.

Neandertalienii se rezumau la mult mai pu?in. Frigul îi ucidea, animalele le veneau de hac, distan?ele erau o provocare semnificativ?, fenomenele naturii le marcau existen?a, anotimpurile îi condi?ionau în mod fundamental.

Dac? înl?tur?m îns? toat? aceast? spoial? care fur? ochii, nu suntem cu nimic diferi?i de ei. Când se întâmpl? s? c?dem pe munte – dac? n-avem casc? de protec?ie – risc?m s? ne spargem capetele. Când vine frigul – dac? nu mai func?ineaz? CET-ul – avem toate ?ansele s? deger?m. Când ne love?te o boal? – dac? nu g?sim repede un antidot – s-ar putea s? ne fie ultima. ?.a.m.d.

Eroarea pe care am s?vâr?it-o a fost s? ne iluzion?m c? noi suntem… avatarul. S? ne socotim mai putincio?i decât ne permit limitele fiin?ei noastre fragile. Practic, tot acest efort multimilenar de „civiliza?ie” ?i „progres” a ajuns s? fie folosit pentru a ne convinge pe noi în?ine de propria atotputernicie. Toate institu?iile dezvoltate în timp au menirea s? ne încredin?eze c? suntem îndrept??i?i s? ne consider?m capabili. Avem spitale care ne lungesc via?a, avem armat? ?i poli?ie care ne ap?r? integritatea, avem vehicule care ne faciliteaz? accesul etc. Ia uite câte am f?cut! Ce m?re?e realiz?ri…

Mai mult, ne-am r?sucit ?i mintea încât s? se întoarc? de la interesul ei firesc pentru transcendent – fiindc? numai acolo poate g?si un sens care s? o ?in? întreag? ?i ner?t?cit? – c?tre admira?ia de sine. Altminteri, mintea ar fi fost un adversar de temut, care ne-ar fi amintit periodic eroarea în care ne situ?m. Îns?, odat? descoperit? for?a ra?iunii, am ajuns s? de?inem ?i mecanismul de modificare a min?ii. Oricum, prin îns??i natura sa, mintea este predispus? la autoam?gire tocmai pentru c? poart? înc? puternic întip?rit? nevoia valori stabile, absolute ?i d?t?toare de sens.

Continua aici...
Scris de Teofil Stanciu