Romania: ne-am schimbat tinuta, dar nu si mentalitatea

Totalitatea unui sistem comunist post-decembrist si-a aratat adevarata culoara cand a lovit la usile uniunii europene cu o agenda populista. In ultimii 5 ani Romania a devenit o tara a hotilor, mafiotilor si a activistilor autoritari, o clasa de amatori care nu sunt in stare sa se subordoneze legiilor stabilite. Traim in vremuri anti-democratice, zile in care poporul roman este persecutat de inteligenta stupida a unor personaje politice care sunt experti in sfera cuvintelor populiste. In maninile acestora valoarea unei tari a zdruncinat poporul roman, care a devenit doar o marioneta. Intr-o mare parte aceasta situatie reprezinta consecintele unor decizii pe care le-am efectuat in ultimii 20 de ani. Romanul secolului 21 a renuntat sa-si asume responsabilitatea de a chestiona personajul politic si intentiile acestuia. Populismul, existent in romania, ne-a robit de tot ceea ce avem, chiar si aceasta libertate pe care am dobandit-o dincolo de ani 1989. Cazul lui Nicolaescu ne readuce aminte de era comunista, o era in care frica si teama impiedicase orice drept de exprimare. Traim intr-o era in care poporul Roman si-a vandut propria opinie in schimbul unei demagogii uriase si palpabile. Am ales sa ne modernizam apartamentele si tinuta, dar nu si mentalitatea si principiile care ne definesc identitatea proprie. Rezultatele recente oglindesc consecintele trecutului.

Ai un minut sa discutam?

Alergam ca niste nebuni, dintr-o parte in alata, fara sa realizam ca in jurul nostru sunt oameni care au nevoie de ajutorul nostru. Fiind cetateni intr-o comunitate globala, prestigiul alesilor pare sa fie mult mai important decat relatiile obisnuite pe care trebuie sa le dezvoltam atunci cand sustinem ca suntem membrii ai Bisericii lui Cristos. Ma intreb, in timp ce priviti asupra acestui editorial, cand a fost ultima oara cand ati vorbit cu o persoana din biserica dumneavoastra? Cand a fost ultima oara cand v-ati oprit din spectacolul supersitios pentru a ajuta un frate sau o sora care se lupta cu problemele unei generatii schimbatoare? Cand a fost ultima oara cand v-ati decis sa ajutati o persoana care este in cautarea mesajului pe care l-ati descoperit atunci cand cineva a impartasit cu dumneavoastra cel mai important mesaj existen in universul nostru (Evanghelia lui Cristos).

Deseori ma intreb care este motivul pentru care ne-am oprit din a investii in relatiile prieteniilor nostri (care sunt frati si surori in trupul lui Cristos)? Recenta carte, `Costul Uceniciei’ (de Dietrich Bohenfoer) este o carte perfecta pentru o genratatie atat de debusolata precum ceea in care ne regasim cu totii. Se pare ca o relatie autentica necesista persoane care sunt devotate, cu maxima atentie, persoanei Domnului Isus Cristos si inradacinati in Cuvantul vietii, adica Cuvantul lui Dumnezeu.

Pentru Pavel (in 2 Timotei) relatia acetuia cu tanraul Timotei a fost o relatie autentica, o relatie in care ambele persoane au investit nu doar in a se adanci in nemarginita cunoastere a Fiului lui Dumnezeu (Cristos), dar si in incurajarea fratilor care formau Biserica lui Crostos. In zilele noastre, tanjim neincetat dupa acest aspect relational pe care Pavel l-a avut fata de tanarul Timotei. Mai mult, saturatii fiind de esecurile pastoresti si de strigatele celor care tanjec dupa faima si celebritate, dorim sa marturisim aceasi intensitate relationala pe care Biserica din Tesalonic (1 Tes 1) a marturisit-o atunci cand a descoperit mesajul Evangheliei. Aceasta Biserica devenise un trofeu al dragostei fratesti, al iubirii nemarginite fata de cei pierduti, motivand ca urmare alte biserici. Mesjul Evangheliei a devenit mesajul acestora. Cristos! Cristos a fost mesajul acestei biserici antice, atat in relatile acestora cu Dumnezeu cat si fata de cei care venau sa se inchine in mijlocul acestora. Biserica din Tesalonic este o biserica obisnuita dar care detine cu un mesaj deosebit. Aceasta este definita unei biserici care doreste sa investeasca in membrii acesteia.

`Ai un minut sa discutam despre Cristos?` ar trebui sa fie intentia fiecarui crestin care sustine ca este un crestin adevarat. Daca nu avem timp sa impartasim ceea ce am invatat din Cuvantul lui Dumnezeu, ceea ce am experimentat prin aplicarea acestui Cuvant Sfant, ceea ce am marturisit in viata altora care traiesc in conformitate cu Cuvantul lui Dumnezeu, atunci cred ca trebuie sa reconfiguram scopul pentru care sustinem ca suntem crestini sau urmasi ai lui Cristos.

Cu stima si respect,
Cosmin Pascu

Prietenia, dincolo de materialism

Intersectia relatiilor mondene a devenit una dintre cele mai complicate si delicate artere in etica crestina. A avea un priten adevarat a devenit un vis, si asta doatrita nepasarii noastre fata de cei din jur. `Salut… Ce mai faci? Salut…`, a devenit conversatia debusolata a unei generatii deja contropita de stupiditatea existenta in randurile celor care indraznesc sa se numeasca crestini si urmasi ai lui Cristos. BMV-ul sau mertan-ul au devenit obiectele definitoare intr-o relatia de prietenie. Daca nu ai ultimul obiect amplasat de panourile de publicitate, nu poti face parte din categoria celor care sunt in stare sa se debusoleze cu ultimele racnete de pe piata mondena. Materialsmul este conceptul devastator pentru orice generatie, insa prietenia adevarat nu se bazeaza pe idei Marxiste, ci pe principii biblice.

Atunci cand prietenia este definita de materialism este timpul sa ne departam de astfel de concepte. Prietenia adevarata are la baza o relatie si nu un obiect. O relatie obiectiva este superioara relatiei materiale. Nu cred ca trebuie sa ne axam foarte mult in domeniul relatiei materiale, deoarece consecintele acestor relatii devastatoare, le vedem in fiecare zi pe micul ecran.

Cand ne referim la relatia obiectiva, desigur ca ne gandim la doua concepte:

a) Dragostea lui Dumnezeu oferita fiecarui om prin persoana Domnului Isus Cristos
b) Dragostea noastra fata de prietenii nostri, care izvoraste din relatia noastra cu Cristos.

Aceste doua obiective ar trebuie sa ne directioneze atat mintea cat si inima spre o relatie autentica cu cei pe care ii iubim si pe cei care ii apreciem ca a fiind prieteni adevarati. Scopul pentru care dorim sa tanjim dupa o relatie reala se datoreaza relatiei noastre cu Cristos.

Orice persoane, trebuie sa fie constienta ca, atunci cand este interesata intr-o relatie de prietenie, responsabilitatea acesteia este de a se asigura ca prietenii adevarati sunt condusi de scopurile biblice ale Cuvantului lui Dumnezeu. Ce fel de prieteni ai? Care este etica acestora? Daca acestia sunt crestini, aspectul material nu ar trebui sa fie punctul central al unei relatii. Atunci cand observi ca punctul de pornire este aspectul material, trebuie sa ne asiguram ca corectam aceasta atitudine. Un crestin adevarat este in cautarea unei relati adevarate si nu in identificarea unui divertisment material. Alege-ti prietenii adevarati caci ei te vor pretuii!

Scris de Cosmin Pascu

Propaganda grupurilor homosexuale

Omul modern este constient de propaganda grupurilor homosexuale existente in societatea postmoderna. Intr-o lume in care pluralismul si postmodernismul ne-au robit de adevaruriile absolute si de principiile Biblice (ce pasesc dincolo de intentiile personale) este important sa ne intoarcem priviriea spre Scriptura pentru a invata ceea ce Dumnezeu doreste sa ne comunice prin apostolul Pavel in ceea ce priveste identitatea sexuala a lumii in care am fost chemati sa traim pentru Cristos.

In Romani 1: 26-29 Pavel scrie urmatoarele: „Din pricina aceasta, Dumnezeu i-a lasat in voia unor patimi scarboase; caci femeile lor au schimbat intrebuintarea fireasca a lor intr-una care este impotriva firii; tot astfel si barbatii, au parasit intrebuintarea firească a femeii, s-au aprins in poftele lor unii pentru altii, au savarsit parte barbateasca cu parte barbateasca lucruri scarboase, si au primit in ei insisi plata cuvenita pentru ratacirea lor. Fiindca n-au cautat sa pastreze pe Dumnezeu in cunostinta lor, Dumnezeu i-a lasat in voia mintii lor blestemate, ca sa faca lucruri neingaduite.” Romani 1:26-29

1. O schimbare a identitatii originale

In versetele 26-27 observam ca atat femeile cat si barbatii sunt motivati de propriile intentii de a-si schimba indentitatea sexuala in schimbul unui conflict cu planul original al Creatorului. Pentru Pavel, o astfel de actiune este de neinchipuit, considerand contextul acestor activitati ca a fiind o caracteristica ce nu face parte din planul cosmic creat de Dumnezeu. Faptul ca versetul 26 incepe cu o actiune din partea lui Dumnezeu ne ajuta sa intelegem ca Dumnezeu este este de acrod cu o astfel de identitate. Fiind constient ca in 2010 discutam enorm de mult de egalitate si confromism, este necesar sa ne aducem aminte ca inaintea lui Dumnezeu orice act sexual imoral este asociat cu placerile omului senzational.

2. Schimbarile identitatii sexuale si placeri personale

Autobuzul lui Dawkins si limitele ateismului postmodern? 1

Seminarul si interventiile studentilor despre limitele ateismului postmodern se terminasera, iar dupa cateva ore bune, am decis sa ma indrept spre casa. Nici bine nu m-am asezat pe scaunul autobuzului, in spatele meu o doamna citea cartea lui Richard Dawkins (The God Dellusion). Eu abia terminasem un seminar asupra acestui subiect. Pentru cateva momente am ramas uimit sa observ cum un autobuz devenise punctul de discutie asupra ateismului si probagandei pe care o promoveaza autorul cartii. Din Londra spre toata lumea, cartea lui Richard Dawkins avea sa devina si autobuzul acestuia.

In lumea stintiifica multi au criticat cartea acestuia ca a fiind o lucrare copilareasca si ne-stiintifica. Intentia lui Richard Dawkins nu era doar de a promova evolutionismul, dar si de a submina ideiile si conceptele crestine promovate de precedesorii Crestinismului autentic. Urmand discutia pe care am avut-o, mi-am adus aminte de conceptul uman care se dezactiveaza de realitate atunci cand omul fie exagereaza sau chiar ignora esentialul, alegand ca urmare sa trateze `absolutul` ca orsice alt concept existent in jurul noastru. Limitele ateismului postmodern sunt chiar ideologiile asupra caruia omul este fortat sa inghita pastila infectata a religiei create de gruparile ateiste. Faptul ca ateistii sustin ca Dumnezeu este Cel care este responsabil pentru inventarea religiei este un exemplu demn de considerat ca si o fabula culturala.

A alerga in public cu un banner publicitar sau al posta pe panoul publicitar in mijlocul audientei calatoare chiar starneste un fenomen hazliu (atemismul este o religie umana) insa mult mai alarmant este faptul ca o carte si un autobuz nu ne spun foarte mult decat ca `probabil` cineva exista sau nu exista. Ca si forma de argument, aruncand putina `evolutie` si `cincism` autorul invinuieste publicul crestin (si cel religios) ca a fiind responsabil pentru actele de suferinta din jurul nostru. Interesanta, totusi, este realitatea sumbra a atemismul (Alistai McGrath – `The Twilight of Atheism`) in care chiar atemismul este provocatorul multor acte indecente.

Va continua

Scris de Cosmin Pascu