Tata, ajuta-ma…


Zambetul omului posomorat de coruptia existenta pe teritorul tarii sale a atins punctul culminant al oricarui om ce tanjeste dupa acele principii asezate in Cuvantul lui Dumnezeu. Mergand pe strada si realizand ca nu mai poate respira, omul ascultator este inconjurat de o teama alarmanta a societatii in care traieste. Un strigat zbiara neincetat in urechiile inimii sale amintindu-i ca fiecare zi se intuneca, fiecare clipa de speranta se stinge inaintea ochiilor sai. Ce sa mai faca acest om atunci cand este lovit de atata ne-dreptate? Unde sa mai privesca omul ascultator atunci cand criminallitatea a devenit reperul Romaniei? Unde sa-si mai atintesca privirea cand oamenii de rand nu mai pot respira datoria ne-dreptatii pe care o marturisesc alaturi de compatrioti sai? Unde sa mai privesc atunci cand pastorul, care este chemat sa-L slujesca pe Cristos, si-a ingropat intreaga misiune alegand sa-si investeasca tot timpul in propria afacere monetara? Spre ce sa isi atintesca ochii atunci cand Evanghelia lui Cristos este redusa cuvintelor de specialitate si ironie?

Traisc si privesc, ma plimb si gandesc, ascult si plang in acest amurg turburant de ipocrizie si imoralitate. Aici am popasit, lovit de un trend sporadic si depresant, asteptand doar un cuvant sa mai rostesc, doar o speranta sa mai ating, doar o matrurie sa mai aud, doar o carte sa mai citiesc, doar o persoana sa mai intalnesc, o persoana care sa poata patrunde in adancul inimii mele infricosate, doar un Domn care sa-mi aline sufletul ingropat in nedreptate, teama si posomorare.

Doar un loc mai am in vremurile acestea, un loc, un nume, un Domn. In El se gaseste speranta glorioasa a Tatalui Ceresc. In El se afla totalitate pe care nu o gasesc in mine. In El gasesc totalitate pe care altii nu pot oferii. In El orice nelamurire se transforma intr-un raspuns. In El, adica Cristos, am reusit sa inteleg ca criza este desartaciunea omului indreptatit de greutatea propriei dreptati. Aici stau, privind cu lacrimi si durere spre un Cristos atat de sfant si bun. Desi sunt inconjurat de o coruptie incendiara, Cristos m-a atins cu dragostea Sa atat de mare.

O ce mare minune! Tata ceresc, ajuta-ma sa staruiesc (cu credinta) in autoritatea Fiului Tau.

Scris de Cosmin Pascu

4 thoughts on “Tata, ajuta-ma…

  1. salut…a nici nu mam uitat de cind nu sa mai scris pe blog…in fine o sa fiu scurt…sau poate mai lung….da cosmine e ceva deja confirmat de mine…multi simtim aceasta durere si neliniste in suflet…cauzele le stim cu totii criza mentalitatea etc..ce este mai important este faptul cum ne simtim…..eu simt o goliciune in suflet si de ceva timp incoace traiesc cu o frica cu o ingrijorare care nam traito nici atunci cind eram copil si faceam o prostie mare si ma gindeam cu frica si ingrijorare ca ceo sa spuna ai mei…numi gasesc cuvintele la ce simt tot ce stiu este ca e o teama si o grija dar nu legat de bani (ii fac muncind in anglia)dar ma copleseste o frica interioara cind ma gindesc la dumnezeu…nu vreau sa spun vreo prostie dar cred ca ne apropiemfff tare de sfirsitul lumii

  2. simt ca cerurile sau inchis pentru toata lumea….si cum nea etichetat dumnezeu pina acum asa vom ramine…asta cred cu toata fiinta mea….incerc sa fac o conectiune cu ceam citit ..nam sa redau exact ci am sa redau ceam inteles e vb de semnele sfirsitului..cind se spune ca oamenii vor deveni mai constienti de dumnezeu de religie de povatuirile si legile domnului ..dar ca nu vor mai putea face nimik pentru asi salva sufletul..ei ceam dedus eu din asta??ca cerurile sau inchis pentru fiecare(noi constientizam ca avem nevoie de dumnezeu)dar nu ne mai asculta .si tot din semne a spus ca o sa ne rugam la mormintele celor morti ca ei sa iasa afara sa intram noi..ei din asta am dedus fiind inchise cerurile noi constientizam mai tare ca nu mai e nimeni in cer care sa ne asculte si atunci recurgem la aceasta dorinta sa iasa mortii afara sa intram noi..simtim ca nu mai e dreptate simtim ca prea multe rautati sunt pe lume stirile la tv incep cu

  3. si stirile incep prin a ne invenina cu stirile despre tot ce e mai rau…incepem sa regretam comunismul..ne e dor de acea vreme si viata plina …totul acum e gol nimik parca nu mai are insemnatate ..nici banii parka nu ne mai preocupa ..simt parca ca lumea nusi mai gaseste locul…nu sunt astea semne??unde sunt valorile noastre??odata scapate pierdute nu le mai putem recupera…de unde atita dusmanie in lume??ura asta pe fata??lipsa respectului pentru om pentru ceea cea facut el ??oricum sunt multe de spus …acum eu cred ca MERGEM ERONAT

  4. Timpul cand lumea se reintorce la echilibru este foarte aproape! In ultimii ani se intampla ceva uimitor pe planeta asta si anume ca oamenii incep sa simpta coonstiinta unica a Universului…Incepem sa rezonam tot mai mult cu D-zeu…Cel UNIC SI ADEVARAT ! Tot ce trebuie sa faci este sa crezi in adevarul suprem…Urmeazati instinctele pozitive si totul v-a fi bine…I-ti promit ca la sfarsit o sa fie BINE !

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s