Emanuel Pirosca scrie pe bisericata.com:


Dragii mei,

Trebuie s? recunosc eroarea în care am c?zut în interven?ia mea pe net, dupa moartea fratelui meu, Ionatan Pirosca. Dup? cum m? a?teptam, reac?ia voastr? a fost promt? ?i binemeritat critic?. Ceea ce m? determin? acum s? rectific tonul meu dur ?i brutal cu care m-am exprimat atunci. Explica?ii ar fi destule, îns? nu ar avea sprijinul Cuvântului lui Dumnezeu. Nu ?tiu de fapt, nici cât afost sprijinit în replicile voastre. Ce este drept este c? eu am gre?it primul, ?i pentru aceasta îmi cer iertare tutror care nu au v?zut cu ochi buni sensul mesajului meu. În?eleg reac?ia tuturor.

E normal ca cineva, oricare ar fi el, din afara situa?iei, s? nu vad? decât o doza de r?utate în tonul meu de atunci, ?i nimic altceva. E normal de asemenea, ?i omene?te, ca cineva s? nu doreasc? decât ca, în urma lui Ionatan, s? nu r?mân? decât imaginea idilic? l?sat? în mod inten?ionat de el, nu pentru c? nu ar fi avut altceva de spus ( de fapt ni le-a spus ?i nu o dat?), ci pur ?i simplu, pentru c? era obligat de circumstan?e, s? lase lucrurile a?a. ?i mai normal, este c? nu ar ajuta pe nimeni s? ?tie altceva decât se ?tie oficial. Este adev?rat c? nu folose?te nim?nui s? cunoasc? în am?nunt, cruda realitate pe care am tr?it-o ?i o tr?im noi, familia lui dupa plecarea lui la Domnul, dar mai ales, ceea ce a trebuit s? sufere el, pentru a p?stra aceste aparen?e. Durerea noastr?, este c? el nu a putut l?sa clare toate lucrurile în urma sa, for?at repet, de circumstan?ele pe care, dac? le-ar fi b?nuit, nu ar fi evitat s? le elimine de la început. Regretele lui, au fost prea târziu exprimate, pentru a mai putea repara ceva. De?i, î?i iubea fetele mai mult decât orice ?i mai ales oricine, nu le-a putut oferi ceea ce sufletul lui î?i dorea cu adev?rat.

Dorin?ele lui, au fost tocate în mod sistematic, în teascul suferin?elor lui. Dar vreau s? m? opresc aici, înainte s? mai intru în am?nunte, ?i a c?dea în aceea?i eroare, ?tiind prea bine ?i cunoscând deja, reac?iile voastre contradictorii, la orice adev?r revelat despre suferin?ele lui Ionatan, majoritatea dintre voi, nedorind s? cunoasc? aceast? realitate, neinteresându-v? de suferin?ele create lui ?i apoi nou? ca familie. Atunci, este adev?rat, nu am vorbit în numele familiei, sperând c? vor fi în sentimentul meu. De data aceasta îns?, cu to?ii sunt de acord cu aceast? rectificare. De aceea o fac, nedorind s? v? mai duc în fa?a cestei crude realit??i, l?sându-L pe Dumnezeu, s? scoat? El la lumin? aceast? realitate, la timpul hot?rât de El tot acest timp de suferin??, care din p?cate nu a încetat, ?i nu va înceta, pân? în ziua când El, va hot?rî s? ia cuvântul, ?i s? v? l?mureasc? pe deplin, în felul în care El ?i numai El ?tie s? o fac?.

Mi-ar fi pl?cut îns?, ca cei care s-au gr?bit s? m? critice, s? fi venit o or?, doar o or?, ?i s? m? înso?easc?, în momentele în care a trebuit s? m? lupt cu semipareza mea, dobândit? anul trecut în urma a dou? infarcturi cerbrale, pentru a-l ajuta pe fratele meu, s? se ridice, s? fie dus la baie, la mas? ?i la spital. Ar fi fost o bucurie pentru mine, s? m? fi înso?it unul m?car dintre cei care consider? mizerii toat? expunerea mea, în s?pt?mânile când a trebuit s? dorm pe jos lâng? fratele meu, pentru a-l întoarce de pe o parte pe cealalt?, s? îl veghez nop?i în ?ir, dar nu pe patul de spital, neavând loc de altfel, s? il ridic cu o singur? mân?, cealalta neservindu-mi la nimic, pe un picior, cel?lalt fiindu-mi ca de lemn, pentru a-l duce nop?ile la toalet?, s? îi dau s? m?nânce, s? îl schimb, ?i multe altele, toate acestea, f?r? s? pot r?spunde întreb?rilor asistentelor ?i medicilor din spital, unde îi este so?ia, sau dac? are so?ie. R?spunsul, nu l-am putut da, ?i m? bucur c? acum, v?zând atâ?ia sup?ra?i de mizeriile mele, pot s? le cer s? le r?spund? ei, adic? voi, unde era so?ia lui atunci, fiind dup? câte se pare, ap?r?tori ai t?cerilor misterioase. ?i poate c? dac? m-ar fi înso?it unul doar dintre to?i ace?tia în momentele cele mai grele pe care le-a putut avea Ionatan, ?i în acela?i timp s? vad? ?i s? simt?, ceea ce putea transmite so?ia lui, în primul rând lui ca so?, ?i apoi mie ca frate al lui, ar fi în?eles c? mizeriile, au fost generate de altcineva ?i nu de mine. Gre?eala mea este c?, eu, în loc s? le arunc în marea uit?rii, s? iert ?i s? iubesc cum fratele meu a putut s? o fac?, am sc?pat punga pe jos, s-a spart ?i acum, adun cu greu gunoiul.

Nu m-am putut sui dup? el! A urcat un munte, pe care eu, nu ?tiu când am s?-l pot urca. M? bucur? gândul, c? el m-a iubit, ?i acolo sus, mijloce?te pentru mine la Tat?l, împreun? cu Cel pe care L-a sl?vit cât a tr?it pe acest p?mânt. În final, nu vreau decât s? îmi cer umil iertare tuturor acelora care au fost deranja?i de stâng?cia mea, au strâmbat din nas de mirosul gunoiului greu, ?i au trecut mai departe în grab?, nedorind s? fie afecta?i în vreun fel de situa?ia aceasta destul de penibil?.

Regret de asemenea, ?i îmi cer iertare în numele celor care, în mod deliberat, ?i din vina mea, au luat atitudine fa?? de sora mea, precipitându-se în a se implica în ap?rarea disimulat? a unei fiin?e care are nevoie ca noi to?i de mântuire, încercând f?r? a reu?i, s? se cread? c? inten?ia lor este de a p?stra imaginea lui Ionatan nealterat?. Îns? ceea ce probabil nu au în?eles înc?, este c? ionatan este ap?rat de ceea ce a scris peni?a lui de-alungul anilor, ?i nu de ce scriu acum peni?ele unora, care nu fac altceva decât s? zgârâie memoria albastr? ?i clar? a fratelui meu precum a cerului din ochii lui senini, care au sfidat moartea ?i care acum stau în prezen?a lui Dumnezeu, bucurându-se de imaginile binecuvântate ale împ?ra?iei Lui.

Închei cu câteva versuri ale cuiva care a trecut prin încerc?ri ?i mai mare decât ale familiei noastre:

Din pâinea mea am dat altora
F?r s? m? tem c? m? în?el.
R?splata? M-am ales cu piatra!
De ce a?a? O ?tie El!

Doresc binecuvântarea lui Dumnezeu peste fiecare dintre voi!
Cu dragoste sincer?, Emanuel

2 thoughts on “Emanuel Pirosca scrie pe bisericata.com:

  1. Suferintele noastre de acum nu sunt comparabile cu slava viitoare care nu poate fi exprimata terestru. Bucurati-va in nadejde si, desi foarte complicat, fiti rabdatori in necaz. Desigur, noi cei de la tastatura citim si comentam ceea ce citim,… decat sa critic pe cineva care sufera mai mult ca mine, mai bine tac. Iov zicea ca din pricina suferintei ii merg cuvintele pana la nebunie. E absolut normala, naturala atitudinea lui Iov. daca ar fi suferit prietenii lui Iov n-ar fi criticat si n-ar fi concurat in a da lectii. Va rog sa ma iertati dac-am vorbit in plus prin acest mesaj dar inainte de a comenta ceva trebuie vazut ce imprejurari au generat vorbe sau orice nu place. Noi, oamenii, suntem maleabili deci deseori regretam ceva spus sau facut anterior. Daca ar fi s-aleg intre a ma intoarce in timp sa corectez greselile trecutului sau sa continui viata de-aici mai bine, as alege sa nu ma-ntorc; in asta consta iertarea – uitand ce este-n urma, ma arunc inainte cu ajutorul Lui Dumnezeu.

    Va iubesc pe toti si vreau sa nu cadem de oboseala si sa fiti intariti cu Puterea Lui datorita dragostei Lui prin Harul Lui.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s