Am primit în cursul zilei de ast?zi o scrisoare la redac?ia ziarului nostru. Este semnat?, a?a cum sunt toate, anonim. Totu?i, autorul se descrie pe hârtia care înso?e?te scrisoarea ca fiind „un ateu cuprins de un moment profund de sinceritate”. Cât este profund ?i cât este sinceritate, v? d?m libertatea s? hot?râ?i voi, cititorii no?trii. A?a c? haide?i s? citim:
„A? vrea s? m? cread? întreaga genera?ie care-mi urmeaz? când insist asupra faptului c? nu a existat nicio înviere. Plec în mod con?tient de la premisa nedemonstrat? c? nu exist?, nu a existat ?i nu poate exista niciun fel de minune. ?i aceasta este o explica?ie suficient? pentru concluzia ce-i urmeaz?: orice dovad?, oricât de adecvat?, nu-mi poate schimba îndoiala pe care o am în ce prive?te învierea Mântuitorului cre?tin, Iisus Hristos. Unii ar putea spune c? atitudinea mea este un mod eficace de a fi ignorant în ceea ce prive?te dovezile: dac? vrei s? devii imun fa?? de dovezi, inventeaz? o premis? care s? fac? dovada inutil?. Dac? vrei s? scapi de supranaturalism, inventeaz? premisa c? natura este tot ceea ce exist?. Desigur, nu vei avea mai multe dovezi pentru premisa ta decât au supranaturali?tii pentru concluzia lor „supranatura exist?” – în fapt vei avea chiar mai pu?ine. Îns? este suficient s? porne?ti de la aceast? premis? pentru a putea ignora orice dovad? plauzibil? care conduce în oarece mod la concluzia supranaturalist?.
Sunt gata s? recunosc faptul c? prezen?a credin?ei în ideea c? natura este tot ceea ce exist? este o credin?? care nu are niciun fel de suport. Ca ateu, înclin s? cred c? prezen?a credin?ei în ideea c? mai exist? ceva pe lâng? natur? este la fel de f?r? suport. Mi-ar fi greu s? explic de ce am aderat tocmai la o credin?? ?i nu la alta din moment ce se pare c? sunt la fel de credincios ca orice p?stor al c?rui traiect în via?? s-a împ?r?it între a p?stori oile ?i a-?i citi cartea de rug?ciuni pe care o are de la mama lui, b?trâna. Este adev?rat c? ceea ce cunosc în domeniul ?tiin?ific este mult superior fa?? de ceea ce cunoa?te un astfel de p?stor, îns? credin?a nefundamentat? nu se exprim? în ceea ce cunosc justificat, ci în ceea ce cred ?i este lipsit de fundament. Cu siguran?? cuno?tiin?ele lui despre oi sunt mai multe ?i mai fundamentate decât ale mele, ?i cu siguran?? dac? am face schimb de roluri, mai degrab? m-a? deprinde eu cu p?storitul decât p?storul cu termenii ?tiin?ifici – îns? acest aspect nu m? ajut? cu nimic în a spune c? eu sunt mai inteligent ori mai justificat în ceea ce cred decât este el în ceea ce crede.
ADEVĂRUL UNIC 