Biblia- de ce doar 66?


V-a?i pus vreodat? întrebarea de ce Biblia este format? din 66 de c?r?i ?i nu mai pu?ine? Sau mai multe?  Biserica primar? nu a creat canonul ?i nici c?r?ile incluse în el, care fac parte din Scriptur?. Ea a identificat doar c?r?ile a c?ror scriere fusese inspirat? de la început direct de Dumnezeu. De aceea, ast?zi canonul Bibliei este închis. Atunci când vorbim despre canonul biblic se pune întrebarea de ce anumite c?r?i, cum sunt, de exemplu, c?r?ile apocrife, nu sunt incluse ca fiind parte din acest canon.

Termenul “apocrif” înseamn? ascuns sau t?inuit, provenind de la cuvântul grecesc apkruphos. În secolul al IV-lea Jerome a fost primul care a folosit cuvântul “apocypha” pentru a denumi aceste scrieri.

Apocrifele Vechiului Testament.

Apocrifele sunt c?r?ile ad?ugate la Vechiul Testament de c?tre Biserica Catolic? pe care protestan?ii le consider? necanonice. Acestea sunt:

Cartea lui Tobith
Cartea lui Baruh
Cartea Iuditei
Epistola lui Ieremia
Cartea lui Solomon
Cartea lui Isus Sirah
Cartea Ezra 2
Cantarea celor trei tineri
Istoria Susanei
Istoria omorari balaurului
Rugaciunea regelui Manase
Cartea 1 Macabei
Cartea 2 Macabei
Cartea 3 Macabei

Care sunt motivele pentru care apocrifele nu sunt incluse în canonul Biblic?

Exist? foarte multe inexactit??i ?i gre?eli istorice ?i geografice. De exemplu, c?r?ile apocrife sus?in c? Tobit a fost în via?? când Asiria a cucerit Israelul (722 BC). Dar de asemenea, afirm? c? Tobit a fost în via?? când Ieroboam s-a luptat împotriva lui Iuda în anul 931 BC. Asta ar însemna c? Tobit ar fi tr?it cel pu?in 209 ani. Cu toate acestea Tobit 14:13 sugereaz? c? Tobit a tr?it doar 158 de ani. Un alt exemplu: cartea Iuditei precizeaz? c? Nebucadne?ar a domnit în Ninive în loc de Babilon. (Cartea Iuditei 1:1). Cartea lui Tobia ?i Cartea Iuditei abund? în inexactit??i geografice ?i istorice atât de mult încât tot mesajul acestor c?r?i este pus la îndoial?.

Apocrifele vorbesc despre doctrine ?i practici care sunt în contradic?ie cu înv???tura Scripturii.Dou? dintre cele mai importante doctrine care au fost intens disputate în perioada Reformei sunt sus?inute foarte clar în apocrifele Vechiului Testament: doctrina purgatoriului (rug?ciunea pentru mor?i) ?i mântuirea prin fapte.

Doctrina purgatoriului: 2 Macabei 12:43-45 “?i strângând bani dup? num?rul b?rba?ilor care erau cu el, dou? mii de drahme de argint a trimis în Ierusalim s? se aduc? jertf? pentru p?cat. Foarte bun ?i cuvios lucru pentru socotin?a învierii mor?ilor. C? de n-ar fi avut n?dejde c? vor învia cei care mai înainte au c?zut,de?ert ?i de râs lucru ar fi a se ruga pentru cei mor?i.” În Evanghelia dup? Luca în capitolul 16 când Domnul Isus vorbe?te despre bogatul ?i Laz?r arat? c? dup? moarte mântuirea este imposibil?.

O alt? înv???tur? gre?it? pe care o întâlnim este cu privire la mântuire. C?r?ile apocrife înva?? c? mântuirea este prin fapte. Tobit 12:8-9 “…milostenia izb?ve?te de la moarte ?i cur??? orice p?cat” Biblia afirm? îns? c? doar sângele lui Isus Cristos are puterea s? cur??easc? de orice p?cat.

De asemenea în c?r?ile apocrife întâlnim ?i înv???turi cu privire la vr?jitorie. Tobit 6:7-8 “?i a zis tân?rul c?tre înger: “Frate Azaria, pentru ce sunt bune ficatul, inima ?i fierea acestui pe?te?” ?i acela i-a r?spuns: De-l chinuie pe cineva un demon sau un duh r?u se afum? b?rbatul sau femeia aceea cu inima ?i ficatul ?i nu-l va mai munci.

Din punct de vedere literar, apocrifele recurg la mijloace ce acord? textului o artificialitate subiectiv?, folosind un stil care încearc? f?r? succes s?-l imite pe cel al Scripturilor inspirate.  Lipsesc elemente distinctive care dau adev?ratelor Scripturi caracterul divin cum ar fi de exemplu autoritate profetic?. În c?r?ile apocrife nu întâlnim expresii de genul “a?a vorbe?te Domnul” pe când în Vechiul Testament aceast? expresie se repet? de foarte multe ori.

Noul Testament s-ar putea s? con?in? anumite aluzii cu privire la c?r?ile apocrife, dar nu g?sim nici un citat direct despre ele. Noul Testament nu arat? în nici un loc c? una din aceste c?r?i ar fi parte din canon. De asemenea, Domnul Isus nu citeaz? niciodat? din c?r?ile Apocrife. Iosefus, unul dintre cei mai însemna?i istorici al primului secol, respinge categoric c?r?ile Apocrife.

C?r?ile Apocrife au fost oficial proclamate ca fiind canonice de c?tre Biserica Romano-Catolic? la Conciliul de la Trent (1545-1563) la 1500 de ani dup? ce au fost scrise. Acceptare c?r?ilor apocrife în acest context este cel pu?in suspect? pentru c? foarte mul?i teologi (unii chiar catolici) sugereaz? faptul c? Biserica Catolic? a fost obligat? s? le accepte pentru a le folosi drept baz? telogic? împotriva reformei lui Luther (vezi doctrina despre purgatoriu ?i mântuirea prin fapte).

A?adar, în concluzie, putem afirma c? mesajul nebiblic, extrabiblic, neclar, ereziile, perioada postbiblic? în care au fost scrise, nerecunoasterea lor din partea bisericii ne arat? clar c? aceste c?r?i nu au fost ?i nu sunt parte din Canonul inspirat al Sfintelor Scripturi.

Va urma

Scris de Cristi Sonea

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s