Drepturile homosexualilor și temeiul lor


În ultima vreme am avut de-a face – fiindc? am îndr?znit s? comentez la ni?te articole pe voxpublica – cu mai multe tipuri de argumente promovate de sus?in?torii homosexualilor. Atitudinile binevoitoare fa?? de cei cu alt? „orientare” sexual? decât majoritatea oscilau între indiferen?a voios-tâmp? (travestit? în atitudine iubitoare de oameni) ?i argumentarea „?tiin?ific?” a legitimit??ii preten?iilor ridicate de homosexuali. Cum s-au adunat ni?te gânduri, mi-am zis c? poate n-ar fi r?u s? încerc pu?in? ordine.

M? intereseaz? în primul rând cei care sus?in c? „?tiin?a” a demonstrat c? homosexualii au mo?tenit genetic o predispozi?ie care le condi?ioneaz? orientarea sexual?. Aici am trei obiec?ii. 1. ?tiin?a nu ?i-a spus înc? ultimul cuvânt în acest domeniu. 2. ?tiin?a s-a pus nu o dat? în slujba ideologiilor în vog? (vezi cazul oribil al nazismului). Ce garan?ii exist? c? nu avem o situa?ie similar?? Ideologiile dicteaz? de ani buni în ?tiin?? – a se vedea, de pild?, subiectul înc?lzirii globale, recent demascat ca fars? de propor?ii. 3. ?tiin?a doar explic?, nu legitimeaz?.

S? pornim îns? de la termenul orientare. Acesta este o g?selni?? de dat? recent? a ideologilor LGBT. Tot aceea?i „m?rie” se numea cu vreo dou? decenii în urm? op?iune sexual?. Îns? „p?l?ria” cea nou? e foarte util? atunci când ai nevoie s? vorbe?ti despre identitate sexual?. C?ci cine mai îndr?zne?te ast?zi s? conteste identit??i? (Unii sunt dispu?i s? legitimeze chiar ?i crimele ritualice ale nu-?tiu-c?rui trib, doar pentru a nu-i altera identitatea.) A?a c? succesul este asigurat la ad?postul „?tiin?ei”.

Hai s? n-o l?s?m îns? pe biata „?tiin??” s? scape a?a u?or. Ce poate s? demonstreze ea în ultim? instan??, dac? o despuiem de toate împopo?on?rile terminologice? P?i, cel mult ar putea dovedi dincolo de orice îndoial? c? exist? o gen? sau o informa?ie în structura ADN-ului nostru care ne condi?ioneaz? sexualitatea. C? suntem, a?adar, predestina?i pentru a deveni gay sau hetero.

Aceea?i ?tiin?? îns? a studiat sub acest raport ?i alte comportamente umane pentru care se poate stabili o predispozi?ie genetic?: dependen?ele de orice fel, înclina?iile c?tre anumite habitudini deviante. Dar dovezile sunt înc? în curs de acumulare, nefiind zrobitoare. ?i chiar dac? ar fi…

Revenim. Argumentul merge cam a?a: dac? genetica spune c? sunt gay, eu am dreptul s? m? manifest ca atare. Iar cei care se opun sunt inumani, fiindc? îmi refuz? un drept biologic. E interesant cum biologia ?i-a extins domeniul de autoritate ?i poate conferi drepturi.

Într-un spirit de profund umanism, propun urm?toarea teorie. Trebuie admis? m?car ca ipotez? posibilitatea ca atitudinile comportamentale deviante ale criminalilor în serie, ale pedofililor, ale ho?ilor, ale oric?ror „mon?tri” sociali s? fie explicate ?i printr-o predispozi?ie genetic?. E un vot de credibilitate pe care îl putem da acestor indivizi (din aceea?i specie ?i cu acelea?i drepturi ca noi) cum c? nu au ajuns atât de hido?i moral exclusiv prin alegerile proprii. Nu?

Ba da, r?spund. Behaviorismul îmi d? dreptate (e tot o teorie ?i el, dar merit? invocat tocmai pentru c? se vrea mai „uman” decât alte teorii, fiind mai îng?duitor cu cei numi?i îndeob?te „infractori”). Dac? ni se cere bun?voin?? fa?? de homosexuali, de ce s? manifest?m mefien?? fa?? de ni?te indivizi care tot oameni ca noi sunt, atâta doar c? au un cazier mai bogat? ?tiin?ific, ei pot fi la fel de justifica?i precum homosexualii. Adic? se poate ajunge la concluzia c?, din punct de vedere genetic, exist? o baz? suficient? care explic? gesturile lor extreme. Oricum, sub raport psihologic, de mult? vreme s-au stabilit ni?te determinisme destul de clare.

Aici se întâmpl? ca ap?r?torii homosexualilor s? sar? imediat ?i s? ne aminteasc? cum c? persoanele gay sunt inofensive ?i nici nu pot fi comparate cu degenera?ii pe care i-am pomenit. Atrag îns? aten?ia c?, în acest context, inofensiv nu e un termen cu valoare ?tiin?ific?. Ci el apar?ine unui alt domeniu, cel al valorilor sociale. Fiindc? inofensiv ar vrea s? însemne c? nu ne lezeaz? nou?, majoritarilor hetero, drepturile ?i interesele.

Se mai invoc? drept argument ?i conceptul de „perversitate polimorf?” al lui Freud, potrivit c?ruia copilul mic este deschis c?tre atitudini sexuale de orice natur?, îns? aceste predispozi?ii îi sunt inhibate în timp. M?car Freud este consecvent ?i aduce un argument evolu?ionist ca s? justifice aceste constrângeri impuse copilului: supravie?uirea speciei. Activi?tii homosexuali îns? prefer? s? invoce numai prima parte a acestui tip de argument psihologic, la a doua nemaiavând ce s? r?spund?.

Pentru cei care nu vor s? ?in? seama nici de „?tiin??”, nici de „psihologie”, se arunc? în lupt? argumentul suprem: homosexualii se iubesc, iar iubirea lor nu trebuie tulburat? fiindc? e… frumoas?, în virtutea faptului c? e iubire. Iubirea este îns? (în accep?iunea lor) doar un sentiment capricios; egal sub raportul intensit??ii ?i legitimit??ii sale suflete?ti cu orice alt sentiment, adaug eu. Cred c? nu ave?i nicio obiec?ie aici. A?adar, iubirea este egal? cu gelozia, cu ura, cu mânia, cu frica, dar ?i cu devotamentul, bucuria, dorul. Îns? pe unele le consider?m pozitive, iar pe altele negative. Unele sunt socotite demne de admira?ie, iar altele demne de dispre?. M?sura nu o d? nici intensitatea lor, nici legitimitatea lor (indiscutabile, dup? toate teoriile psihologice contemporane – care ne îndeamn? to express our feelings), ci contextul social în care se manifest? ?i felul în care-l afecteaz?.

Ajungem astfel inevitabil la concluzia c? oricum s-ar justifica homosexualitatea, legitimitatea ei este adjudecat? de un alt domeniu, unul care opereaz? cu valori. În realitate, drepturile nu sunt nici de domeniul biologiei, nici de competen?a psihologiei, nici consecin?e inevitabile ale iubirii ne??rmurite. Drepturile sunt girate de normele sociale, impuse de morala colectiv?. Chiar dac? s-au f?cut mari „progrese” în ultimele decenii, rela?iile sociale europene sunt reglementate de valori care se revendic? – fie c? vor, fie c? nu – de la fondul cultural ?i religios iudeo-cre?tin.

Iat? de ce atacurile cele mai virulente ale ideologilor homosexualit??ii sunt îndreptate c?tre principala p?str?toare a acestor valori: Biserica cre?tin?. O mic? parantez?: împotriva musulmanilor le e fric? s? lupte, fiindc? intoleran?a islamic? le amenin?? existen?a, pe când benevolen?a cre?tinismului le stimuleaz? imagina?ia. Astfel c? programatic sau instinctiv, homosexualii activi?ti ?tiu c? au un adversar de temut în Biseric?. Îns?, atacând cre?tinismul, nu fac decât s? recunoasc? faptul c? celelalte argumente sunt insuficiente, oricât de conving?toare ar fi în sine.

Cel mai n?stru?nic, dar ?i cel mai derutant tip de argument invocat este cel în care se amestec? un verset, o înv???tur? fundamental? a Bisericii. E un joc pervers ?i abil. Biblia este disecat? ?i utilizat? în litera ei disparat?, dup? necesit??i. „Nu judeca?i!” „Iube?te-?i aproapele!” „Dumnezeu este dragoste!” Dar nu se sufl? o vorbuli?? c? omul e în stare s? perverteasc? orice sentiment ?i c? acesta, în sine, nu e neap?rat nobil. A iubi nevasta altuia nu e o înv???tur? luat? din Scripturi, dar po?i s-o prezin?i ca ?i cum ar fi, dac? e?ti abil.

Din p?cate, militan?ii homosexuali nu fac decât s? urmeze un drum deja bine b?t?torit. Din puzderia de secte ?i culte cre?tine, nu pu?ine au folosit aceea?i re?et?: legitimarea cu versetul. Unele s-au descurcat mai bine ?i au prins mai multe versete în dogma lor, iar altele s-au descurcat mai prost ?i au ajuns la extremisme. Dar nu mai e cine s? arbitreze ortodoxia de erezie, deoarece crezul e deja atomizat ?i revendicat în numele unor grupuscule.

Dezbaterea moral? este (înc?!) fundamental?, fiindc? miza este foarte mare, poate chiar cea mai mare. Cum o moral? laic? e greu s? refuze drepturi unor cet??eni majori ?i responsabili, inonfensivi, dar militan?i, e nevoie de temelia religioas? pentru a putea opune rezisten??. Acesta este motivul pentru care statul – care se pretinde laic – comite într-adev?r un abuz când refuz?anumite drepturi minorit??ilor sexuale.

Statul nu poate argumenta religios. Când o face, e o dovad? de populism ieftin. Îns? poate miza pe principiile democratice ?i pe majorit??i (care pot reprezenta o atitudine religioas?). De aceea exist? referendumurile în societ??ile democratice. E foarte adev?rat c? ?i consensul majorit??ilor poate fi în r?u, dar acesta este unul dintre riscurile asumate ale democra?iilor. Solu?iile date în final de stat trebuie s? ?in? cont atât de votul majorit??ii, cât ?i de principiul drepturilor egale pentru to?i cet??enii. Aceste solu?ii sunt, de fapt, legile.

Ajungem astfel ?i la singura aren? în care activi?tii homosexuali pot s? invoce în mod legitim drepturi: cadrul legislativ. Premisele ar fi: statul laic, drepturile cet??ene?ti garantate prin constitu?ie ?i egalitatea tuturor cet??enilor în fa?a legii. Pe aceast? baz? se dezvolt? dispute interminabile, arsenalul aruncat în joc fiind practic nelimitat. În esen?? îns?, totul depinde aici de politic, de receptivitatea actorilor politici la ideologiile progresiste sau la valorile tradi?ionale. Tot în aceast? lupt? intr? uneori ?i puterea judec?toreasc?, prin Curtea Constitu?ional?, de pild?.

Dar când vine vorba de decizii politice sau de nuan?e legislative, de interpret?ri savante, se poate întâmpla orice. Iat? de ce spuneam c? miza cea mare este pe moral? ?i pe religie, fiindc? acestea sunt definitorii pentru caracterul actorilor care iau deciziile. Odat? subminate barierele moralei sociale ?i „prejudec??ile” religioase din mentalul colectiv, cresc considerabil ?ansele de reu?it? pe toate fronturile. Fiindc? discu?iile se vor muta pe terenuri mi?c?toare, unde balan?a se poate înclina fie într-o parte, fie în alta, nediferen?iat.

(va urma)

Scris de Teofil Stanciu, http://scriptorie.wordpress.com/

Advertisements

2 thoughts on “Drepturile homosexualilor și temeiul lor

  1. traiesc de mai bine de 15 ani in italia. vin dintr-o biserica crestina dupa evanghelie dar cunosc foarte bine realitatea baptista din Romania avind doi frati de corp care sint implicati in lucrare in biserici baptiste. Imi pare rau sa va spun ca fratii italieni imi spun ca la nivel national in italia doar unele biserici baptiste au ramas in invatatura sanatoasa. un motiv este si acceptarea homosexualilor. sint pe site-urile oficiale tratate scrise de oameni “destepti” ca sa motiveze aceasta “alegere” controversata a bisericii. ne fac insa de rusine oamenii care nu-l cunosc pe Dumnezeu care respecta homosexualii ca persoane ,dar nu ca persoane morale! m-a mirat (desi cunosc realitatea) exemplul bisericii din Suedia. Nu de mult am intilnit pe sora presedinte a cultului,aici in Italia si-mi povesteau fratii romani ca la Roma o biserica romana si “facut bagajul” si a disparut intr-o duminica din biserica italiana pentru ca sora le-a zis sa nu-si faca probleme daca vin doi de acelasi sex la casatorie,sa-i aduca ,ii “casatoreste”ea. Nu e de mirare .sint biserici care au acceptat asta pentru a atrage cit mai multi din biserica catolica la ei. Dar nu pocaindu-se ci doar ca numar,in registru. sintem in ultimile timpuri si multi aleg sa se departeze de credinta. cuvintul scrie clar “isi vor da invatatori dupa poftele lor” deci nu ma mir,dar stau cit pot de departe de astfel de realitati,multumindu-i Domnului de realitatea baptista romana care sper niciodata nu va accepta asemenea compromisuri.

  2. Eu cand aud de drepturile homosexualilor ma gandesc la dreptul de a primi tratament medical in caz ca au SIDA, care le este asigurat, dreptul de a nu fi dati afara de la serviciu pentru ca sunt homosexuali, daca isi fac datoria, dreptul de a nu injurati sau batuti pentru ca sunt homosexuali (asta nu se prea respecta cand sunt copii sau adolescenti, ei fiind de nulte ori victime ale propriilor colegi de clasa). Sunt drepturi fundamentale.

    Ei mai au si dreptul de a fi informati corect cu privire la riscurile comportamentului homosexual, iar noi la http://www.contracurentului.com asta incercam sa facem. Personal am un prieten apropiat in stare grava din cauza SIDA, un alt prieten bun infectat, si mai cunosc personal inca trei, care nu imi sunt prieteni, dar fac parte din cercul meu. Flagelul SIDA este ingrozitor, iar pe cei care traiesc cu dezinvoltura in afara voii lui Dumnezeu, ii sfatuiesc sa mearga o singura data la sectia de SIDA. Asta ar putea sa le salveze viata, daca nu este prea tarziu.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s