Teologia noastră cea de toate zilele – II


Conspect ?i comentarii personale la capitolul introductiv[1] din Everyday Theology. How to Read Cultural Texts and Interpret Trends, editori: Kevin J. Vanhoozer, Charles A. Anderson, Michael J. Sleasman, Baker Academic, Grand Rapids, Michigan, 2007.

Cre?tinismul ?i cultura
Nu exist? un mod neechivoc ?i definitiv de a descrie rela?ia dintre cele dou?. În cercurile fundamentaliste cultura e de o parte a pr?pastiei, în vreme ce cre?tinismul, e de cealalt?. Totu?i, istoria recent? demonstreaz? un interes crescând pentru manifest?rile culturale care, cred unii, pot stârni reflec?ia teologic? prin con?inutul moral-religios pe care îl con?ine (vezi c?r?i precum Eyes Wide Open: Looking for God in Popular culture de William Romanowski, Your Gos is Alive and Well and Appearing in Popular Culture de John Wiley Nelson sau God in Popular Culture de Andrew Greeley). Vanhoozer avertizeaz? îns?: „Teologii vie?ii de zi cu zi trebuie s? în?eleag? cultura înainte de a o respinge sau îmbr??i?a” (p. 33). Fiecare op?iune este periculoas? fiindc? risc? s? compromit? dimensiunea misional? a bisericii. Respingerea se face de regul? pe motiv c? aceasta nu este altceva decât înc? un simptom al r?zvr?tirii p?c?toase a omului fa?? de Dumnezeu sau simple varia?iuni pe tema idolatriei. Cei care, în schimb, îmbr??i?eaz? cultura risc? s? o fac? necritic, fascina?i fiind de con?inutul religios ?i spiritual pe care aceasta o con?ine ?i o afi?eaz?. (p. 33)

Dimensiunea spiritual? a culturii
Cultura nu este un vacuum în materie de credin??. Cultura orienteaz? spre un anumit tip de credin?? ?i convingeri religioase. Tilich observa c? „religia este substan?a culturii, iar cultura este forma religiei.”[2] Cre?tinii trebuie s? înve?e s? „lectureze” cultura popular? tocmai fiindc? aceasta a devenit sursa de spiritualitate ?i profesorul de teologie al majorit??ii, în special al tinerilor.

Dimensiunea cultural? a cre?tinismului
Un cre?tinism în afara culturii, f?r? o dimensiune cultural?, este imposibil. Credin?a cre?tin? este una incarna?ional?. Dumnezeu nu s-a întrupat într-o fiin?? uman? generic?, ci într-una situat? cultural. Urma?ii lui Cristos sunt chema?i s? urmeze acest model. (p. 34)

Competen?? cultural? ?i performan?? cre?tin?
Competen?a cultural? este necesar? pentru în?elegerea climatului în care biserica î?i îndepline?te misiunea de a vesti via?a în, prin ?i pentru Cristos. De asemenea, ea este necesar? pentru a-l ajuta pe cre?tinul de rând s? performeze în via?a de fiecare zi dup? scenariul Scripturii – teodrama a ceea ce Dumnezeu face în Isus Cristos prin Duhul pentru a da semnifica?ie ?i via?? lumii – nu dup? scenarii seculare. Vorbind despre performan?a cre?tin?, performan?a în acest caz f?când trimitere la distinc?ia lui Noam Chomsky între „competen??” ?i “performan??” lingvistic?, misiunea bisericii este s? „comunice, s? orienteze spre, s? reproduc? ?i s? cultive realitatea a ceea ce Dumnezeu face în Cristos prin Duhul pentru lume. (p. 34)

Cum va citi cre?tinul cultura?
Dac? în întregul ei cultura este un text pe care îl citim zilnic, cu mai mult? sau mai pu?in? competen??, atunci fiecare dintre noi suntem hermeneu?i culturali.
Hermeneutica cultural? trateaz? textele ?i trendurile culturale ca tipuri specifice de discurs (ceea ce cineva îi spune cuiva despre ceva). Îns? aceste tipuri de discurs slujesc ?i ca encadramente interpretative. Nu citim pur ?i simplu texte culturale, citim prin ele.

Interpretarea nu este o ?tiin?? exact?. În?elegerea – a lui Dumnezeu, a unor lucr?ri de art?, a sinelui nostru, a altora – este deopotriv? mai încâlcit? ?i mai provizorie decât metoda explica?iei bazat? pe legea cauzalit??ii. 3 ra?iuni:

a. Fiindc? ceea ce c?ut?m s? în?elegem este adesea singular ?i unic
b. Fiindc? semnifica?ia are de a face cu vederea p?r?ilor în raport cu întregul, întreg pe care interpre?ii umani fini?i nu îl pot decât intui
c. Fiindc? interpre?ii sunt adesea înce?o?a?i de propriile lor interese de a vedea lucrurile într-un fel sau altul, lucru care îi împiedic? s? vad? realitatea a?a cum este ea, coram Deo.

Acestea sunt premisele de la care Vanhoozer î?i începe construc?ia Metodei de citire ?i în?elegere a textelor ?i trendurilor culturale. O convingere de baz? de care trebuie ?inut cont în orice demers de interpretare este c? sensul culturii pentru cre?tin este de maxim? importan??, fiindc? are de a face, chiar ?i într-un mod indirect, cu Dumnezeu. Sensul culturii nu este doar un obiect de studiu, ci un indice a situ?rii teologice a lumii. O adoua presupozi?ie de lucru la fel de important? ca prima se refer? la necesitatea de a privi ?i interpreta onest textul/trendul cultural. Mai exact, de a nu impune semnifica?ii cre?tine acolo unde acestea nu exist?. (p. 40)

Trei dimensiuni biblice
Teodrama este oferit? tuturor. Nu poate fi confiscat? de un grup sau altul. A privi cultura prin lentilele credin?ei cre?tine nu înseamna a distorsiona realitatea, ci de a oferi o în?elegere adânc?, high-definition a lumii. Credin?a cre?tin? caut? adev?rata în?elegere a vie?ii reale. Piesa (teodrama) este tri-dimensional?:

– Creaturile ?i structurile de la început create bine au fost corupte prin c?derea în p?cat
– Acestea continu? s? „suspine” (Romani 8:22)
– ?i s? fie reînnoite în Cristos prin lucrarea Duhului

Patru doctrine biblice
Lectura culturii trebuie s? fie în manier? expozitiv? în lumina crea?iei, c?derii, r?scump?r?rii ?i glorific?rii viitoare. Acesta este cadrul teodramatic în care Vanhoozer sugereaz? s? e desf??oare lectura textelor ?i trendurilor culturale. Vanhoozer sus?ine c? exist? patru doctrine principale care au un rol hot?râtor în teologia culturii ?i, mai exact, în demersul de a stabili dac? Dumnezeu se reveleaz? în ?i prin cultura popular?. Acestea sunt:

1. Întruparea
2. Revela?ia general?
3. Harul comun
4. Imago Dei

Pentru a-?i a?eza propunerea metodologic?, Vanhoozer sugereaz? în?elegerea culturii în termenii discursului care este „ceea ce cineva îi spune cuiva despre ceva cumva”. Conceptul de discurs permite o în?elegere semantic? a culturii, nu doar strict semiotic? (cu referire la scheme generale privind transmiterea informa?iei). Ricoeur analizeaz? discursul în termenii unei „ierarhii de acte subordonate distribuite pe trei nivele”[3] :

1. Locu?iunea sau actul de a spune ceva
2. Ilocu?iunea sau ceea ce facem spunând ceva
3. Perlocu?iunea sau ceea ce facem prin spunerea a ceva.

Precum un discurs oral sau scris, textele culturale prezint? ?i ele aceste trei dimensiuni: locu?ionar? (limbaj verbal, pictur?, film, televiziune, practici sociale etc.), ilocu?ionar? (afirmare, indicare, interogare etc.) ?i una perlocu?ionar? (cultivare, formare spiritual? etc.)
Interpretarea trebuie s? fie o descriere comprehensiv(?) teologic?. Teologia de zi cu zi este credin?a în c?utarea în?elegerii nonreduc?ioniste. Interpetarea teologic? nu este o form? de interpretare printre altele, ci înseamn? „accesul la cel mai înalt nivel posibil de descriere” (p. 47). Abordarea propus? de Vanhoozer se sprijin? pe categoriile actelor verbale date de J.L. Austin în a sa How to do things with words, care pot ajuta la ob?inerea unor descrieri cuprinz?toare, non-reduc?ioniste a textului sau trendului cultural. Pe lâng? dimensiunile comunic?rii eviden?iate de Austin, grila care intr? în categoria unei „hermeneutici generale” a culturii î?i fundamenteaz? demersul interpretativ pe schema (1) autor-text-cititor. Fiecare lucru sau lume cultural? se discut? în func?ie de fiecare dintre cele trei instan?e. A doua schem? este cadrul teologic al (2) crea?iei-c?derii-r?scump?r?rii men?ionat deja. Aceasta este ceea ce Vanhoozer descrie ca fiind o „hermeneutic? special?” a culturii. De asemenea orice text cultural presupune, întocmai ca cel verbal în cazul hermeneuticii generale, (3) o lume în spatele textului (backgroundul autorului ?i preupozi?iile sale), o lume a textului propriu-zis (con?inut propozi?ional ?i form? retoric?) ?i o lume în fa?a textului (for?a lui ilocu?ionar?, de a invita, propune ?i încuraja aproprierea opticii implicite a textului; lumea op?iunilor mele vizazi de text). Pentru a ob?ine o descriere comprehensiv?, fiecare dintre cele trei dimensiuni trebuiesc discutate în detaliu. Cel mai bun mod de a surprinde textul cultural în toate dimensiunile lui este interoga?ia. O bun? interoga?ie îndreptat? asupra textului va releva lumile pe care le con?ine sau proiecteaz?. Cine a creat acest text cultural ?i de ce? Ce înseamn? el ?i cum semnific? el? Ce efect are asupra celor care îl primesc, folosesc sau consum?? Ce propune el? Ce lume caut? s? instituie?

Scris de Natan Mladin

[1] Vanhoozer, Kevin, What is Everyday Theology? How and why Christins should read culture?
[2] Tillich, Paul, Theology of Culture, OUP, 1959, p. 42, citat Vanhoozer, Kevin în Everyday Theology
[3] Ricoeur, Paul, Hermeneutics and the Human Sciences: Essays on Language, Action and Interpretation, CUP, 1981, citat de Vanhoozer, Kevin în Everyday theology

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s