Teologia noastră cea de toate zilele – I


Conspect ?i comentarii personale la capitolul introductiv [1] din Everyday Theology. How to Read Cultural Texts and Interpret Trends, editori: Kevin J. Vanhoozer, Charles A. Anderson, Michael J. Sleasman, Baker Academic, Grand Rapids, Michigan, 2007.

La întrebarea „ce este teologia” r?spunsuri s-au dat înc? din cele mai vechi timpuri. Amintim, în trecere, defini?ia cu tent? lingvistic? dat? de Atanasius (logoi prepoi tw Thew – g?sirea de cuvinte potrivite pentru Dumnezeu), fides querenes intellectum a lui Anselm sau „lucrarea Cuvântului în lume ?i aplicarea Bibliei la toate aspectele vie?ii” [2]

Referindu-ne la aceast? defini?ie din urm?, nu putem s? nu sesiz?m c? de-a lungul istoriei teologii s-au concentrat mai mult asupra primei p?r?i, discutând în detaliu întreg spectrul domeniilor teologice care dau socoteal? de „lucrarea Cuvântului în lume” ?i neglijând, uneori total, alteori par?ial, partea a doua care atinge problema aplic?rii Cuvântului la domeniile vie?ii, integrarea ?i întruparea cunoa?terii teologice. Rezultatul a fost crearea unui ghetou în care teologii ?i-au desf??urat cu statornicie vastele proiecte de cercetare, la început dezlipindu-se, apoi rupându-se complet de via?a celor simpli, needuca?i, care ar fi trebuit s? fie principalii beneficiari ai proiectelor lor, edifica?i în credin?a lor ?i în în?elegerea felului în care credin?a func?ioneaz? în via?a de zi cu zi. În al?i termeni, împrumutând distinc?ia f?cut? de Niebuhr în seminalul s?u volum „Christ and culture”, Cristos – în?elegând prin aceasta teologia în ansamblul ei – s-a separat de cultur?. Via?a de credin?? a devenit doar o metafor?, nicidecum o descriere direct? a felului în care credin?a are diect de a face cu întreaga via?? a celui credincios. Convingerile teologice au ajuns claustrate în biseric?, iar credinciosul a fost l?sat de izbeli?te într-o cultur? din ce în ce mai agresiv anti-cre?tin?. F?r? cunoa?terea felului în care teologia se rela?ioneaz? la cultura ?i la produsele culturale cu care este bombardat zilnic, credinciosul cade ori în fanatismul reconfortant al unei p?str?ri obstinate dar ira?ionale a convingerilor teologice cu care a fost îndoctrinat, ori se „culturalizeaz?”, tr?dându-?i bagajul teologic ?i abandonând spa?iul bisericii ?i comunitatea credincio?ilor. Observând pr?pastia ce s-a c?scat între via?a zilnic? desf??urat? în perimentrul culturii, saturat? de produsele culturii ?i via?a de duminic? desf??urat? în perimetrul bisericii, în ghetoul comunit??ii biserice?ti, omul simplu, neinstruit teologic în seminarii ?i facult??i de teologie, a abandonat „cele sfinte” ?i „irelevante” pentru via?a sa de zi cu zi.

De la aceast? condi?ie porne?te Kevin Vanhoozer în cartea sa Everyday theology. How to read cultural texts and interpret trends (editor general Kevin J. Vanhoozer, ed. Charles A. Anderson, Michael J. Sleasman).
Titlul volumului, Everyday theology se refer? la aplicabilitatea teologiei la via?a de zi cu zi în demersul de a o în?elege. „Teologia de zi cu zi este credin?a în c?utarea în?elegerii vie?ii de zi cu zi.” Capitolul introductiv scris de Kevin Vanhoozer, a c?rui idei centrale vom c?uta s? le trecem în revist? ?i s? le coment?m în lucrarea de fa??, este în primul rând o informare concis? cu privire la rela?ia dintre teologie ?i cultur? ?i o propunere a unei metodologii pentru ceea ce el nume?te „exegeza cultural?”, abilitatea de a decodifica texte ?i trenduri culturale ?i a le explica într-un cadru teologic de în?elegere. „Scopul este încurajrea ?i instruirea cre?tinilor simpli nu numai de a dobândi, ci ?i de a-?i demonstra în?elegerea culturii prin întruparea în moduri conving?toare în contexte contemporane a adev?rului Evangheliei.” Textele care compun miezul c?r?ii sunt eseuri care folosesc e?afodajul metodologic fixat în introducere pentru a exegeta “texte” precum: arhitectura megabisericilor, muzica rapperului Eminem, rafturile policrome ale hypermarketului ?i trenduri culturale precum bloggingului, transumanismul, funeraliilor fanteziste ?.a. Competen?a de a citi ?i de a interpereta „semnelor vremurilor” (Matei 16:1-3) este una din responsabilit??ile majore ale cre?tinului. Cartea se dore?te a fi un îndrumar pentru dobândirea acestui tip de competen?? (cultural literacy).

Ce este ?i ce face cultura?

Ce este?
Dup? ce ofer? o prezentare istoric? a în?elegerilor cu privire la cultur? (Augustin – „adev?ratul patron spiritual al teologiei de zi cu zi”, Kant, Dilthey, Edward Tylor, Clifford Geertz), Vanhoozer define?te cultura dup? un model comunicativ-semiotic, ca fiind „un lucru ?i o lume semnificativ?. Cultura este ceea ce se compune din ’lucruri’ ?i ’lumi’ semnificative (nota mea: aici cu sensul de „având semnifica?ie”, „comunicând un anumit sens”)” (p. 26). Vorbind despre lucrurile culturii, ele sunt „textele culturale” create din materia prim? a naturii. De ce metafora textului ?i paradigma textualit??ii? Fiindc? „textul este o ac?iune uman? inten?ional?, un lucru care comunic? semnifica?ie ?i reclam? interpretare” (p. 26). Tân?r ?i nelini?tit, o pies? de teatru underground, revista Cosmopolitan sunt toate texte culturale. Dar cultura presupune ?i o lume, în care aceste texte nu sunt statice, ci ac?ioneaz? semiotic, semnificând, semnalizând, indicând ?i generând noi lumi de semnifica?ie ?i grile de în?elegere a vie?ii. Textele culturale „ne invit? în?untru ?i ne încurajeaz? s? ne facem cas? acolo”. Rela?ia dintre Dumnezeu ?i cultur? este cât se poate de important? pentru cre?tini, îns? de prea multe ori ea este doar asumat? necritic: „Cultura este gesticula?ia oamenilor în c?utarea vie?ii adev?rate. E gesticula?ia – ridicatul din umeri, pumnul încle?tat, mâinile îmbr??i?ate, palmele întinse – pe care oamenii o fac înaintea lui Dumnezeu ?i pentru a ajunge la El.”
Pentru Vanhoozer, provocarea cre?tinului este aceea de a se situa interpretativ ?i creativ în aceste lumi de semnifica?ie pe care textele ce ne înconjoar? le creeaz? sau le proiecteaz?.
„Aceste lumi create pe cale cultural? sunt înf??i?ate împreun? cu ?oapta creatorilor lor: ‚’?i iat?, c? este foarte bun.” Iat? provocarea. S? accept?m invita?ia? S? ne apropriem lumea proiectat? cultural, s? intr?m ?i s? ne ridic?m cortul în ea?” (p. 27)
Convingerea cu care opereaz? Vanhoozer este c? tr?im (al?turi de cei c?rora trebuie s? le slujim prin comunicarea mesajului Evangheliei) în „lumi mitice inteligent costruite de c?tre mogulii marketingului ?i cei din media.”

Ce face cultura?
1. Cultura comunic?. Explicit, dar mai ales indirect, la nivele diferite, prin mijloace ?i moduri diferite. Cele mai multe „lucruri” culturale nu fac afirma?ii directe. Afirma?iile culturale sunt afirma?ii de viziune, iar textele culturale au capacitatea de a ne captiva (cu sensul de a face captiv) imagina?ia. Cultura comunic? tacit o gril? de interpetare a vie?ii: un e?afodaj interpretativ cu ajutorul c?ruia în?elegem lumea ?i ne citim propriile vie?i.

2. Cultura orienteaz?. Rezultând în mod direct din prima func?ie a culturii, cultura creioneaz? h?r?i mentale ce ne orientaz? în lume. Cultura nu are niciodat? strict o dimensiune descriptiv?. Ea nu doar c? descrie aspira?iile, fr?mânt?rile, e?ecurile, convingerile oamenilor, ci ?i îndrum? ?i indic? piste de urmat. Cultura este ast?zi surogatul familiei, ?colii ?i bisericii în func?ia de orientare în lume spre valori ?i demersuri valoroase. Nu exist? reflectare pur?. Orice reflectare cultural? indic? ?i încurajeaz? un anumit ethos, un anumit praxis, o anumit? atitudine fundamental? fa?? de lume. Vanhoozer reflect? asupra diferen?ei dintre func?ia de orientare a culturii în trecut ?i func?ia culturii contemporane / populare astfel: „Textele culturale de mai demult ne ar?tau cum s? tr?im o via?? de credin??, pe când textele culturii populare de ast?zi performeaz? scenarii ale credin?ei frânte: de sfidare sau mânie fa?? de Dumnezeu; de fric?, de indiferen?? sau de o realitate oprimant?; de fug? de suferin?a provocat? de un Dumnezeu absent prin g?sirea fericirii în via?a cotidian? imediat?.

3. Cultura reproduce. Cultura r?spânde?te convingeri, valori, idei, mode ?i practici de la un grup social la altul. Mijloacele de perpetuare ale culturii sunt: politice, tehnologice ?i mimetice. Politice prin colonizare (vezi India secolului al XIX-lea), prin educa?ie, dar mai ales prin tehnologie ?i mimetism. Tehnologia de ast?zi permite transmiterea produselor culturale cu o vitez? extraordinar? pe distan?e nu mai pu?in extraordinare. Mimetismul are de a face cu observarea ?i înv??area social?: ori prin interac?iune fa??-c?tre-fa?? ori prin scris, televiziune sau Internet. Vanhoozer vorbe?te despre creier ca sistemul imun mental al organismului uman, organul discern?mântului (cultural ?i nu numai) prin care suntem agen?i culturali, nu doar victime bombardate cu texte culturale ?i purtate de trenduri-vânturi culturale.

4. Cultura cultiv?. Cultura cultiv? spiritul uman, într-un fel sau altul, fie c? o ?tim, fie c? nu. Cultura face mai mult decât s? exprime spiritul uman, cum credea Dilthey. Cultura este un mijloc de formare spiritual?. Dallas Willard define?te inima omului ca fiind „acel spa?iu spiritul din interiorul nostru din care se trag op?iunile, ac?iunile ?i reac?iunile.”[3] Formarea spiritual? este acel proces prin care inima uman? este modelat?, îndrumat? ?i format?. „Televiziunea în înteregul ei este educativ?. Întrebarea simpl? e ’Ce înva???” [4] Referindu-ne la televiziune, aceasta nu face afirma?ii explicite. Dimpotriv?, comunic? prin ceea ce face cu lucrurile pe care le spune ?i le înf??i?eaz?. For?a ei este una ilocu?ionar? (ac?iunea performat? cu ajutorul cuvintelor) ?i perlocu?inar? (caut? s? determine anumite efecte, reac?ii; stârne?te, convinge, aprob?, dezarob? etc.)

Scris de Natan Mladin

___________________
[1] Vanhoozer, Kevin, What is Everyday Theology? How and why Christins should read culture?
[2] Frame, John, citat de Vanhoozer, Kevin (ed.) în Everyday theology, Baker Academic, Grand Rapids, Michigan, 2007, p. 15.
[3] Willard, Dallas, Renovation of the Heart: Putting on the Character of Christ, NavPress, Colorado Springs, 2002, p. 14.
[4] Johnson, Nicholas, Life, 10 septembrie 1971, citat de Vanhoozer, Kevin în Everyday theology

Advertisements

3 thoughts on “Teologia noastră cea de toate zilele – I

  1. Il rog pe fr Natan sa duca ideea mai departe. Da, cultura e un factor foarte important,care trebuie luat in seama cand e vorba de transmitere a Evangheliei.M-ar interesa ideii despre transmiterea Cuvantului Scripturii in raport cu cultura celor ce urmeaza sa asculte.

    atanasie

  2. […] La întrebarea „ce este teologia” răspunsuri s-au dat încă din cele mai vechi timpuri. Amintim, în trecere, definiţia cu tentă lingvistică dată de Atanasius (logoi prepoi tw Thew – găsirea de cuvinte potrivite pentru Dumnezeu), fides querenes intellectum a lui Anselm sau „lucrarea Cuvântului în lume şi aplicarea Bibliei la toate aspectele vieţii” [2] citeste mai departe […]

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s