Biblia si moralitatea: esecul ateismului


Unul din subiectele frecvent abordate de c?tre atei este legat de faptul c? Biblia este o carte resping?toare moral, iar exemplific?rile oferite în acest sens nu sunt pu?ine. Mai exact spus, unii atei încearc? o argumentare prin care s? arate faptul c? Biblia (ori Dumnezeul cre?tinismului) este în cutare ?i cutare fel din punct de vedere moral. Încercarea argument?rii în sine este l?udabil?, îns? pe cât de l?udabil? este aceast? încercare pe atât de lipsit? de succes este argumentarea. ?i voi explica pe scurt de ce stau lucrurile a?a ?i nu altfel.

În primul rând s? eviden?iem modul de gândire pe care trebuie în mod necesar s?-l aplice cineva pentru a-?i sus?ine aceast? pozi?ie fa?? Biblie. Criticii de care vorbim sunt în primul rând atei, iar în aceast? pozi?ie implic? în mod logic ?i o anumit? pozi?ie fa?? de moralitate (indiferent dac? ateii sunt ori nu sunt consisten?i cu ea). În continuare voi structura discu?ia pe puncte pentru a fi urm?rit? mai u?or.

1. Ateismul implic? faptul c? moralitatea trebuie s? fi luat na?tere prin mecanisme naturaliste, ea neexistând anterior ?i neexistând niciun standard moral c?ruia moralitatea dezvoltat? s?-i corespund? ori s? nu-i corespund?.

2. Mecanismele respective (care sunt afirmate ca fiind evolu?ioniste) nu au avut un scop anume, ele pur si simplu au func?ionat fundamentate pe faptul c? dobândirea unei caracteristici care duce la un avantaj de supravie?uire, va transmite mai departe ?i caracteristica respectiv? odat? cu linia de indivizi ce o poart? ?i o transmit. (gene ?i meme)

3. Prin urmare, ideea de bine sau r?u moral din min?ile noastre nici nu intr? în discu?ie s? poat? fi evaluat? în termeni morali, în cel mai fericit caz ea poate fi evaluat? obiectiv doar fiind raportat? la avantajul de supravie?uire pe care-l confer? individului.

4. Moralitatea în sine este posibil s? dispar? ori s? devin? un vestigiu odat? cu apari?ia altei caracteristici care confer? un avantaj evolutiv mai ajustat noilor condi?ii care este posibil s? apar? în viitor.

5. Nici în trecut, nici în prezent ?i nici în viitor nu a existat, nu exist? ?i nu va exista un standard moral care s? poat? fi folosit pentru a evalua ideile cuiva despre moralitate.

6. Moralitatea din diferite perioade ale speciei poate fi comparat? ?i cel mult se poate spune despre ea c? a avut unele diferen?e raportate la perioad?, dar în absen?a unui standard moral nu se poate spune despre nicio moralitate din nicio perioad? c? este mai bun? ori mai rea decât alta.

7. Dac? cele de mai sus sunt adev?rate, judec??ile morale ale individului sunt iluzorii: când se afirm? despre ac?iunea x c? este imoral?, nu se afirm? ceva cu adev?rat despre ac?iune (pentru c? ac?iunea „doar se întâmpl?” ?i în absen?a unui standard moral ea nici nu poate fi evaluat? din punct de vedere moral). Cel mult se afirm? ceva despre individul care se presupune c? face judecata: senza?ia pe care mi-o produce ac?iunea respectiv? este una de repulsie datorit? caracteristicii mele pe care o numesc moralitate. Faptul c? alegi s? nume?ti ac?iunea imoral? nu difer? de faptul de a numi o c?p?un? ca fiind dulce. ?i într-un caz ?i în cel?lalt ceea ce nume?ti ca fiind caracteristica obiectului (ac?iunea/c?p?una – imoral?/dulce) este descris? de ceea ce produce în tine ?i nu de ceea ce se poate afirma despre obiect ca fiind adev?rat. Este posibil ca ac?iunea respectiv? s? fi fost aprobat? de al?ii ca fiind moral?, precum este posibil ca indivizi din trecut s? nu fi avut dezvolta?i receptorii pentru gustul dulce. În acest sens, judec??ile morale nu pot intra ?i nu intr? din punct de vedere ateist în categoria judec??ilor care s? con?in? valoare de adev?r. Singura valoare de adev?r se raporteaz? la individ – individul gust? ?i exprim? ce simte (iar ceea ce simte nu este un adev?r despre obiectul experimentat – ac?iune ori c?p?un? – ci este un adev?r despre senza?ia pe care i-a produs-o obiectul experimentat).

8. În concluzie, cel mult ateii pot exprima (dac? vor s? fie consisten?i cu ateismul) c? nu le place gustul pe care îl las? Biblia pe mintea lor. Îns? aceast? afirma?ie nu spune despre Biblie decât c? a fost supus? unui test. Nu ne spune nici cât de toci?i sunt receptorii celor care o gust?. Judec??ile de valoare morale a?adar, dac? ateismul este adev?rat, nu au un statut mai ridicat decât acela de a diferen?ia între dou? gusturi ori dou? senza?ii ?i a spune c? una îmi pare atr?g?toare iar alta repulsiv? – îns? în toate cazurile este vorba de mine, cel ce judec: mie (ateului consistent cu ateismul) îmi pare repulsiv?.

Am ar?tat deci, c? a numi Biblia repulsiv? în context ateist ne spune prea pu?ine despre Biblie, îns? ne spune o întreag? poveste despre atei ?i ateism. Din fericire, ateii nu sunt consisten?i cu premisele ateiste (cum din nefericire unii tei?ti nu sunt consisten?i cu cele teiste) ?i uit? cu totul ateismul lor când vine vorba de a face judec??i de valoare. Doar într-un cadru teist, unde exist? un standard moral obiectiv, pot îndr?zni s? fac? orice judecat? moral?. În caz contrar, i-a? întreba simplu: „Ce gust v-a l?sat cutremurul din Tahiti?”, iar ei mi-ar putea r?spunde cel mult c? s-a reorganizat sau e în curs de reorganizare materia con?inut? în 200000 de oameni.

Articol scris de Marius Fergisan

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s