“Împuşcaţi-i, că nu-s oameni!


impuscatiiInterven?ia Armatei în reprimarea revoltei din Cluj a înc?lcat toate legile Republicii Socialiste România ?i regulamentele militare. În anii de dup? Revolu?ie, comandan?ii au utilizat o mul?ime de trucuri ?i minciuni pentru a sc?pa de Justi?ie. Cum de-au ajuns solda?ii s? trag? în civili, ce ordine s-au dat în acele zile ?i care era “inamicul oficial”? 

Ziua de 21 decembrie 1989, a?a cum s-a scurs ea la Cluj-Napoca, reprezint? un adev?rat “caz-?coal?” despre modul concret în care Armata s-a implicat, înainte de c?derea lui Ceau?escu, în reprimarea Revolu?iei. C?ci de la primele focuri de arm? ?i pân? la “Armata e cu noi!”, mul?i români, “huligani, elemente declasate, destabilizatoare”, aveau s? mu?te din asfaltul marilor ora?e, sub gloan?ele militarilor. Iar zilele, lunile ?i chiar anii care au urmat au fost folosite de unii capi ai Armatei pentru a ?terge urmele, a boicota aflarea adev?rului ?i a-?i proteja gradele ob?inute “la excep?ional” în primele zile de dup? c?derea dictatorului. 

Cum a fost posibil ca militarii s? trag? în civili? De la ministrul Ap?r?rii ?i pân? la ultimul comandant de grup? care a stat fa?? în fa?? cu civilii dezarma?i (cu unele notabile excep?ii), toat? lumea a c?lcat în bocanci legile ??rii, regulamentele ?i onoarea militar?.

La ora 16:00 a zilei de joi, 21 decembrie 1989, în Cluj-Napoca erau deja 12 mor?i ?i 26 de r?ni?i, dup? incidentul din pia?a Libert??ii. Avea s? fie doar începutul. C?ci la acea or?, comandan?ii Armatei a IV-a Transilvania, condu?i de generalul Iulian Topliceanu, se întreceau în a lua m?suri de lupt? împotriva civililor angaja?i în ac?iuni de protest. 

Pentru “asigurarea ordinii publice”, Armata mobilizase dou? unit??i militare (UM 01215 Flore?ti ?i UM 01278 Some?eni), ai c?ror militari, organiza?i dup? ordinul ministrului Vasile Milea, î?i preg?tiser? dispozitivele de lupt? în ora?. 
Ordinele erau clare: prevedeau ie?irea solda?ilor cu muni?ie de r?zboi ?i deschiderea focului. 
Cum au gestionat militarii situa?ia: num?rul total al victimelor se ridica, dup? ?ase ore de “lupt?” în diverse zone ale ora?ului, la 26 de mor?i ?i peste 100 de r?ni?i. 

Dup? masacrul din Pia?a Libert??ii au urmat alte trei puncte fierbin?i: zona Astoria-Metropol, Pia?a M?r??ti ?i Fabrica de bere. O singur? anchet? serioas? a fost deschis? chiar în ianuarie 1990 pentru tragerea la r?spundere a celor vinova?i de mor?ii din Pia?a Libert??ii, de c?tre procurorul militar colonel Tit-Liviu Dom?a, ?eful Parchetului Militar din Cluj. Dosarul s?u a fost îns? “desfiin?at” câteva luni mai târziu, iar documentele ?i m?rturiile din el le-am folosit noi în documentarea materialului de fa??.

Continua pe Jurnalul National

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s