Moralitatea sociala cu C. S. Lewis


Primul lucru care trebuie clarificat cu privire la moralitatea cre?tin? în rela?iile dintre oameni este c? în acest domeniu Cristos nu a venit s? predice un gen nou de moralitate. Regula de Aur a Vechiului Testament („F? altora ce ai vrea s?-?i fac? ei ?ie”) este o rezumare a ceea ce to?i oamenii au ?tiut dintotdeauna c? este drept. înv???torii morali cu adev?rat mari nu introduc niciodat? o moralitate nou?; numai ?arlatanii ?i capricio?ii fac acest lucru. Dr. Johnson a spus: „Oamenii au mai mare nevoie s? li se aduc? aminte ce ?tiu, decît au nevoie s? fie înv??a?i”. Adev?rata slujb? a oric?rui înv???tor moral este s? ne reaminteasc?, mereu, mereu, vechile principii simple pe care nu sîntem deloc dornici s? le aplic?m; este ca ?i cum l-ai aduce mereu pe un cal înapoi la un gard peste care a refuzat s? sar? sau ca ?i cum l-ai aduce pe un copil înapoi la fragmentul de lec?ie pe care vrea s?-1 evite.

Al doilea lucru care trebuie clarificat este c? cre?tinismul nu a pretins ?i nu pretinde c? ar avea un program politic detaliat pentru aplicarea principiului „F? altora ce ai vrea s?-?i fac? ei ?ie” la o anumit? societate, într-un anumit moment. Lucrul acesta ar fi imposibil. Principiul este destinat pentru to?i oamenii din toate timpurile, în timp ce un program anume, potrivit pentru un anumit loc sau timp, nu s-ar potrivi în alte condi?ii. în afar? de aceasta, cre?tinismul nu opereaz? în felul acesta. Cînd î?i spune s?-i hr?ne?ti pe cei fl?mînzi, nu î?i d? lec?ii de g?tit. Cînd î?i spune s? cite?ti Scripturile, nu î?i d? lec?ii de ebraic? ?i greac? ?i nici m?car de gramatic? englez?. Cre?tinismul nu a fost menit niciodat? s? înlocuiasc? sau s? înl?ture artele ?i ?tiin?ele umane obi?nuite; dimpotriv?, el este o c?l?uz? care poate s? le dea tuturor direc?ia bun? ?i este o surs? de energie care poate s? le dea tuturor via?? nou?, dar numai dac? se pun la dispozi?ia lui.

Oamenii spun: „Biserica ar trebui s? ia conducerea”. Afirma?ia aceasta este adev?rat?, dac? ei în?eleg conceptul de biseric? în mod corect, dar este fals? dac? ei în?eleg conceptul de biseric? în mod gre?it. Prin Biseric? ei ar trebui s? în?eleag? totalitatea celor care aplic? cre?tinismul. Cînd ei spun c? Biserica ar trebui s? ia conducerea, ei ar trebui s? aib? în gînd faptul c? unii cre?tini — care se întîmpl? s? aib? înzestr?rile adecvate — ar trebui s? fie economi?ti ?i oameni de stat, ?i c? to?i economi?tii ?i oamenii de stat ar trebui s? fie cre?tini, ?i c? toate eforturile lor în politic? ?i economie ar trebui direc?ionate în sensul punerii în practic? a principiului: „F? altora ce vrei s?-?i fac? ei ?ie”. Dac? s-ar întîmpl? a?a ?i dac? noi ceilal?i am fi gata s? accept?m lucrul acesta, atunci ar trebui s? g?sim foarte repede rezolvarea cre?tin? a problemelor noastre sociale.

Dar, desigur, cînd spun c? Biserica ar trebui s? preia conducerea, cei mai mul?i oameni se refer? la faptul c? ei vor ca clericii s? elaboreze un program politic. Lucrul acesta este absurd. Clericii sînt persoanele acelea speciale din cadrul Bisericii care au fost preg?tite în mod special ?i care au fost puse deoparte ca s? se îngrijeasc? de lucrurile care ne privesc pe noi ca ?i creaturi care vom tr?i ve?nic: iar noi le cerem s? fac? o slujb? cu totul diferit?, pentru care ei nu au fost preg?ti?i. Misiunea aceasta ne revine de fapt nou?, laicilor. Aplicarea principiilor cre?tine în organiza?iile profesionale sau în ?coli trebuie s? vin? de la cre?tinii care sînt conduc?tori ai organiza?iilor ?i directori de ?coli, la fel cum literatura cre?tin? trebuie s? vin? de la romancieri ?i dramaturgi cre?tini — nu de la un grup de episcopi care se adun? laolalt? ?i în timpul lor liber încearc? s? scrie piese de teatru ?i romane.

În acela?i fel, Noul Testament, f?r? a intra în detalii, ne d? indicii clare cu privire la cum ar fi o societate deplin cre?tin?. Poate c? ne d? chiar mai mult decît putem primi. Ne spune c? nu trebuie s? fie oameni inactivi sau parazi?i: dac? cineva nu munce?te, ar trebui nici s? nu m?nînce. Fiecare trebuie s? lucreze cu mîinile lui, ba mai mult, lucrul fiec?ruia ar trebui s? produc? ceva bun: nu va fi o produc?ie de articole de lux stupide ?i nici de reclame ?i mai stupide, care s? ne conving? s? le cump?r?m. Nu trebuie s? fie l?ud?ro?enie ?i nimeni nu trebuie s?-?i dea aere. în m?sura aceasta o societate cre?tin? ar fi ceea ce numim noi acum „de stînga”. Pe de alt? parte, Noul Testament insist? totdeauna asupra ascult?rii noastre reale (?i asupra formelor exterioare de respect) de to?i magistra?ii instala?i pe drept, asupra ascult?rii copiilor de p?rin?i ?i (m? tem c? lucrul acesta nu se va bucura de popularitate) asupra ascult?rii nevestelor de b?rba?i. În al treilea rînd, trebuie s? fie o societate vesel?: plin? de cîntece ?i de bucurie, o societate care socote?te c? îngrijorarea ?i anxietatea sînt rele. Curtoazia este una dintre virtu?ile cre?tine; de asemenea, Noul Testament nu îi agreeaz? pe oamenii care se amestec? mereu în treburile altora.

Dac? ar exista în prezent o asemenea societate ?i dac? am vizita-o, cred c? ne-am întoarce de acolo cu o impresie ciudat?. Ar trebui s? avem sentimentul c? via?a ei economic? este foarte socialist? ?i, în sensul acela, „avansat?”, dar c? via?a de familie ?i codul de maniere sînt mai degrab? de mod? veche — poate chiar ceremonioase ?i aristocrate. Fiec?ruia dintre noi i-ar place anumite lucruri, dar m? tem c? la foarte pu?ini dintre noi le-ar place societatea aceea în totalitatea ei. Tocmai la aceasta ne-am a?tepta dac? cre?tinismul ar fi planul complet pentru ma?in?ria uman?. Noi to?i ne-am îndep?rtat de planul acela complet în diferite moduri, ?i fiecare dintre noi vrea s? sus?in? c? modific?rile pe care le-a adus el planului originar sînt de fapt adev?ratul plan. Ve?i descoperi lucrul acesta mereu, mereu, cu privire la tot ce este cu adev?rat cre?tin: orice persoan? este atras? de anumite elemente ale lui ?i ar vrea s? aleag? acele elemente ?i s? lase la o pare restul. Acesta este motivul pentru care nu putem ajunge prea departe, ?i acesta este motivul pentru care oamenii care se lupt? pentru lucruri cu totul opuse pot spune c? se lupt? pentru cre?tinism.

Înc? un lucru. Exist? un sfat pe care ni-1 dau grecii p?gîni din antichitate, evreii din Vechiul Testament ?i marii înv???tori cre?tini din Evul Mediu, sfat pe care sistemul economic modern 1-a nesocotit complet. To?i oamenii ace?tia ne-au spus s? nu împrumut?m bani cu dobînd?: dar împrumutarea banilor cu dobînd? — ceea ce noi numim „investi?ie” — este la baza întregului nostru sistem. Poate c? de aici nu rezult? în mod absolut c? noi gre?im. Unii oameni spun c? atunci cînd Moise ?i Aristotel ?i cre?tinii au fost de acord cu interzicerea împrumut?rii banilor cu dobînd? (sau „cam?t?” cum o numeau ei), ei nu ?i-au putut imagina companiile pe ac?iuni ?i se gîndeau doar la persoanele individuale care d?deau bani cu împrumut ?i c?, prin urmare, noi nu trebuie s? lu?m seama la ce au spus ei. Aceasta este o problem? în privin?a c?reia eu nu pot decide. Eu nu sînt economist ?i nu ?tiu dac? sistemul de investi?ii este r?spunz?tor pentru starea de lucruri în care ne afl?m. Tocmai acesta este motivul pentru care avem nevoie de un economist cre?tin. Eu am sim?it c? nu a? fi fost cinstit dac? nu v-a? fi spus c? trei mari civiliza?ii au fost de acord (sau cel pu?in a?a pare la prima vedete) în ceea ce prive?te condamnarea unui lucru pe care noi ne-am bazat întreaga via??.

Înc? un lucru ?i apoi voi încheia. În pasajul în care Noul Testament spune c? fiecare trebuie s? lucreze, ne este dat ?i un motiv: „Ca s? aib? ce s? dea celui lipsit”. Caritatea — d?ruirea pentru cei s?raci — este o component? esen?ial? a moralit??ii cre?tine: în înfrico??toai ea pild? cu oile ?i cu caprele, se pare c? acesta este elementul de care depinde totul. Linii oameni din zilele noastre spun c? aceast? caritate ar trebui s? fie nenecesar? ?i c? în loc s? d?ruim s?racilor, noi ar trebui s? cre?m o societate în care s? nu mai fie s?raci c?rora s? trebuiasc? s? le d?m. S-ar putea ca ei s? aib? dreptate cînd spun c? ar trebui s? cre?m o asemenea societate. Dar dac? cineva crede c?, drept consecin?? a acestui fapt, poate înceta s? d?ruiasc?, persoana aceea a rupt-o cu moralitatea cre?tin?. Eu nu cred c? cineva poate stabili o regul? cu privire la cît ar trebui s? d?ruim. M? tem c? singura regul? potrivit? ar fi s? d?ruim mai mult decît avem în plus. Cu alte cuvinte, dac? cheltuielile noastre pentru confort, articole de lux, distrac?ii etc. sînt la acela?i nivel cu ale celor care au acela?i venit cu noi, probabil c? cre?tinismul ar fi planul complet pentru ma?in?ria uman?. Noi to?i ne-am îndep?rtat de planul acela complet în diferite moduri, ?i fiecare dintre noi vrea s? sus?in? c? modific?rile pe care le-a adus el planului originar sînt de fapt adev?ratul plan. Ve?i descoperi lucrul acesta mereu, mereu, cu privire la tot ce este cu adev?rat cre?tin: orice persoan? este atras? de anumite elemente ale lui ?i ar vrea s? aleag? acele elemente ?i s? lase la o pare restul. Acesta este motivul pentru care nu putem ajunge prea departe, ?i acesta este motivul pentru care oamenii care se lupt? pentru lucruri cu totul opuse pot spune c? se lupt? pentru cre?tinism. d?ruim prea pu?in. Dac? dona?iile nu ne fac s? strîngem deloc cureaua, m? tem c? sînt prea mici. Ar trebui s? fie lucruri pe care am vrea s? le facem, dar nu le putem face deoarece dona?iile noastre caritabile le exclud. Vorbesc acum despre „dona?ii caritabile” în sensul obi?nuit. Anumite cazuri speciale de nevoi pe care le au rudele, prietenii, vecinii sau subalternii t?i, cazuri pe care Dumnezeu te oblig? s? le observi, pot necesita mult mai mult: î?i pot cere s? mergi chiar pîn? la punerea în pericol a propriei tale pozi?ii. Pentru mul?i dintre noi marele obstacol în calea d?ruirii caritabile nu este traiul luxos sau dorin?a dup? mai mul?i bani, ci teama noastr? — teama de nesiguran??. Aceasta trebuie s? fie recunoscut? deseori ca o ispit?. Uneori mîndria noastr? ne împiedic? s? fim darnici; sîntem ispiti?i s? cheltuim mai mult decît ar trebui pe forme spectaculoase de generozitate (bac?i?uri, ospitalitate), ?i mai pu?in decît ar trebui pentru aceia care au cu adev?rat nevoie de ajutorul nostru.

?i acum, înainte de a încheia, voi încerca s? ghicesc cum v-a afectat sec?iunea aceasta pe voi, cei care a?i citit-o. Probabil c? sînt printre voi unii cu idei de stînga care sînt foarte sup?ra?i c? nu am mers suficient de departe în direc?ia aceasta, ?i sînt unii cu ideologie opus?, care sînt foarte sup?ra?i pentru c? ei cred c? am mers mult prea departe. Dac? este a?a, faptul acesta ne aduce la adev?ratul obstacol în elaborarea planului pentru o societate cre?tin?. Cei mai mul?i dintre noi nu abordeaz? subiectul ca s? afle ce spune cre?tinismul: noi îl abord?m cu speran?a s? g?sim sprijin din partea cre?tinismului pentru ideile partidului nostru. Noi c?ut?m un aliat acolo unde ni se ofer? fie un St?pîn, fie un Judec?tor. ?i eu sînt la fel ca ?i ceilal?i. În sec?iunea aceasta sînt fragmente pe care am vrut s? le las deoparte. ?i tocmai acesta este motivul pentru care nu va rezulta nimic din aceste prelegeri decît dac? vom face un mare ocol. O societate cre?tin? nu se va instala decît atunci cînd cei mai mul?i dintre noi o vom dori cu adev?rat: ?i noi nu o vom dori cu adev?rat pîn? cînd nu vom deveni pe deplin cre?tini. Pot spune: „F? altora ce vrei s?-?i fac? ei ?ie”, pîn? m? fac vîn?t la fa??, dar nu pot împlini ce spun decît atunci cînd îl iubesc pe aproapele meu ca pe mine însumi: ?i nu pot înv??a s?-1 iubesc pe aproapele meu ca pe mine însumi decît dup? ce am înv??at s?-E iubesc pe Dumnezeu; ?i nu pot înv??a s?-L iubesc pe Dumnezeu decît dac? înv?? s? ascult de El. A?adar, cum v-am spus, sîntem împin?i spre ceva mai profund — sîntem împin?i s? trecem de la problemele sociale la problemele religioase. C?ci calea cea mai ocolit? este cea mai scurt? cale spre cas?.

Autor: C. S. Lewis

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s