Privesc și gândesc


pivesc si gandescNu știu, dar cu siguranță, trăim într-o lume în care nu mai avem timp să ne oprim și să privim asupra lucrurilor ce ne înconjoară. Lucrăm, mâncăm, dormim și pornim din nou pe același drum anevoios. Din când în când, atunci când timpul ne permite, ne aruncăm în fața televizorului sau al calculatorului ce ne aruncă-n lupta subiectivă. Parcă trăim într-o lume a alb-negrului și într-o altă a coloratului intensiv. Undeva cele două nu se leagă, deși suntem aceeași oameni ce își au căsuța pe aceeași planetă. Deseori alergăm ca niște nebuni, mai repede decât turația planetei. Timpul s-a irosit pentru discuțiile cu vorbe vii. Totul s-a dus și continuă să dispară!

Poate că este timpul să privim în jurul nostru, la ceea ce ne înconjoară, la oameni, la creație, la animale, la tot ceea ce este captivant imaginației și realității umane. Cu toate că Pavel vorbea în Romani despre faptul că omul nu are nici un motiv de a exclude existența lui Dumnezeu, Pavel ne imploră să nu uităm că lucrurile din jur, ne readuc aminte că nu suntem niște obiecte vechi și lipsite de personalitate. Pavel, prin manifestația, precum că creația ne descoperă Creatorul, dorește să percepem că universul nu trebuie să fie ignorat sau uitat de om.

Orice om se poate identifica cu ceea ce este în jurul său și cu ceea ce face din ceea ce a văzut. Unii aleg să transforme creația într-o planetă iubitoare, până acolo încât ar muri pentru ea. Alții exploatează tot ceea ce găsesc în ea și asta doar pentru a scoate un profit din ea. Mai târziu, aceștia vor realiza, că exploatarea pe care o impun asupra creației, devine o armă ucigașă și catastrofală împotirva bogățiilor lor și ale altora. Alții, precum sunt eu, alegem să privim, uimiți de inteligența și măiestria Creatorului Divin, să ne aducem aminte că nu suntem catastrofe umanitare. Gândim (deși suntem bulversați și împresurați de situații grele) și alegem să ne oprim, încetinind și pășind ușor, privim cu atenție spre planul eternului Creator. Cu pași mărunți descoperim detaliat minunăția, măiestria și calitatea Tatălui Ceresc. Chiar a creat El toate acestea? Chiar și pe noi? Ce mare mângâiere s-a așezat în jurul constrânsului amar al omului lovit de urâciune și război intensificat.

Tu ce vezi? La ce te gândești? Spre cine privești?

Scris de Cosmin Pascu

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s