Păstorul care îşi biciuieşte fraţii


Sfârșitul lunii septembrie s-a finalizat cu un caz foarte deranjant într-o biserică baptistă din România noastră. Nu voi menționa numele aşa numitului predicator și nici biserica în care acesta a predicat. Totuși, cred că este necesar să dezbat anumite fenomene distrugătoare Bisericii contemporane.

Tu-tu-ia-la şi strigătul înjosirii

Chiar mă deranjează aspectul pertu-ului (în Biserica lui Cristos) folosit de anumiți păstori înaintea fraților. Respectul parcă a devenit o amintire a trecutului, iar dacă îndrăznești să spui ceva, trebuie să fi atent că s-ar putea să-ţi pierzi membralitatea din biserica locală. Nu doar că acest fenomen ne înjosește, dar chiar ne transformă identitatea într-o formă necunoscută şi fără valoare. Mai mult, prin acest comportament, scoatem în evidentă această noanţă imbecilă prin a striga la frați şi ai speria pe aceștia cu versetele morții. Am reușit să transformăm ascultătorii mesajului într-o scenă de vedetism şi teatru. Ba mai mult, am transformat Biserica lui Cristos într-o sperietoare de oameni.

O astfel de manieră este de neacceptat datorită faptului că păstorul sau predicatorul nu a fost chemat să-şi impună respectul faţă de oameni, ci dimpotrivă, respectul se câștiga relațional. Dar de unde relațional vei afirma, deoarece observi că unii au apelat la acest mod de a se impune cu forța. Acolo unde este vorba de această forţă impunătoare şi distrugătoare, trebuie să realizăm că nu reprezintă caracterul unui slujitor a lui Cristos. Cristos nu Şi-a chemat teroriști şi dictatori în misiunea Sa, ci oameni care sunt conduși de valorile şi principiile Biblice ale Cuvântului lui Dumnezeu.

Mitraliera versetelor ne-contextuale

Câţi dintre noi nu am experimentat fascinatorii versetelor biblice, care prin prezentarea lor scenică vor să-i impresioneze pe oameni că aceștia cunosc toată Biblia, cunosc greaca şi ebraica, şi multe altele. Însă, dacă ar fi să-i întrebi despre situația unor frați, aceștia habar nu au ceea ce se întâmpla în viața creștinilor români. Totodată, aceștia sunt gata să-şi scoată în evidență cunostințele, dar nu şi viața acestora. Cristos în Evanghelii îi numea pe astfel de oameni actori. De fapt afirmația acestei fraze denota caracterul unei persoane cu [două fețe], adică fățarnic. Nu aş vrea să înțelegeți că sunt împotriva folosirii versetelor biblice într-o predică, ci dimpotrivă, nemulțumirea mea este de acei predicatori care nu înțeleg menirea şi scopul pentru care studiem Scriptura cu Scriptura. Unii au înțeles că dacă călătoresc prin Scriptură cu predica lor vor să arate audienței că cunosc Scriptura.
O astfel de metodologie este falsă şi distrugătoare atunci când ne îndepărtăm de contextul original al textului biblic selectat. O persoană care dorește să cunoască Scriptura şi să predice Cuvântul lui Dumnezeu, întotdeauna, se va asigura că versetele citate stau strâns legate de tematica sau pasajul studiat.
Vă încurajez, ca atunci când observați persoane care se joacă copilărește cu Cuvântul lui Dumnezeu, să nu vă feriţi să le aduceți la cunostință ceea ce fac. Cuvântul lui Dumnezeu nu poate fi manipulat după cum vrea omul. Acest Cuvânt este dătător de viață, însă în mâinile unui imbecil, Cuvântul devine o armă ucigătoare! Astfel dar, responsabilitatea noastră este să ne asigurăm că vom fi înțelepți şi atenți pe cine invităm la amvon.

Stupiditatea personalității

Trăim într-o lume în care, din ce în ce mai mult, dorim să construim o imagine extraordinară, prin care sperăm că ne vom departaja de cei de lângă noi. De multe ori credem că membrii biserici nu au capabilitatea de a gândi şi deosebi ceea ce afirmăm. Generația noastră (mă refer la creștini) își pierde identitatea divină în timp ce aleargă după o identitate a vedetismului omenesc. Astăzi de la anumite amvoane auzim ofertele stupide ale unor păstori(tineri), ce sunt atât de derutați încât aceștia cred că prin afirmația de la amvon, şi anume:’voi face un doctorat sau masterat’, va aduce trezire în Biserica lui Cristos. Deși sunt un adept al educației creștine, cred că locul recitării unei astfel de dorințe nu se face de la amvon. Amvonul nu este o scenă de lansare a personalității, ci o scenă de acțiune a Mesajului Divin. Mesajul este important şi nu mesagerul! Atunci când mesajul dă viaţă ascultătorilor, mesagerul este un predicator contemporan şi apreciat de audiență. Respectul şi onoarea nu se impune, ci câştigă.

Trebuie să ne asigurăm că atunci când avem astfel de persoane în Biserica lui Cristos, acestea trebuiesc să fie avertizate de acest aspect dăunător, atât pentru Biserică cât şi pentru mesageri. Un predicator adevărat e un păstor care cântărește şi se gândește asupra fiecărui cuvânt rostit. Scopul acestuia este de a-L lăsa pe Cristos să-şi răscumpărare creația Sa, iar mai apoi, să vadă creaţia Sa desăvârșită în Cristos şi nu în personalitatea sau interesele personale ale mesagerului. În această lucrare educația noastră nu este o alice lansatoare, ci o resursă folositoare şi apreciată în lucrarea la care am fost chemați.

Dualismul creştinesc – dă-i cu cerul şi cu moartea înainte!

De când m-am întors în țară, tot ce am auzit, fie în laudă, poezie sau predică a fost despre lumea sau destinația veșniciei şi moartea. Desigur, asta în stilul românesc. Singura opţiune de a veni la Dumnezeu este prin sperierea omului cu moartea, acesta neavând oportunitatea să se gândească  logic despre importanța alăturării lui în noua viața în Cristos. Țipând de la colțul pământului, deși ne aflăm în Biserică, credem că omul nu are capabilitatea de a înțelege fără a zbiera puțin la el. Dă-i cu biciul că nu-l doare, şi mai mult, inima nu are! Este tragic să observăm că nu am scăpat de dictatură în secolul nostru. Logic vorbind, aceasta este în creștere.

Promisiunea vieții veșnice a fost şi încă este înțeleasă greșit de unii. Observăm tendința de a ne depărta de contextul în care am fost așezați. Am devenit individualiști, astfel încât că am căzut în dualismul complăcerii. Am dobândit viața veșnică, iar acum așteptăm să intrăm în posesia acesteia, fără să mai trăim viaţa în Cristos şi în România. Ne-am rupt de contextul nostru, ațintindu-ne ochii spre cerul iluziei – unde ne rotim fără a face ceva concret. Am redus Impărăţia lui Dumnezeu la doar un singur cuvânt. Să ne fie ruşine tuturor!!!

Un om respectat din India, a afirmat cu mulţi ani în urmă despre ţara sa, că dacă 10% din creştini trăiau mesajul Evangheliei, toată India ar fi fost câştigată pentru Cristos. Cred că acelaşi principiu se aplică şi creştinilor români. Noi nu am fost chemaţi să aşteptăm viaţa veşnică, ci dimpotrivă, am fost chemaţi să facem ucenici. Astfel, nu înţeleg de ce unii aleg să predice doar despre venire, uitând defapt că Cuvântul lui Dumnezeu este pentru fiecare aspect al societății noastre.

Pe când alții îşi pierd timpul cu această așteptare, unii au ales cealaltă extremă menționată mai sus. Aceștia au devenit niște extremiști ai mesajului Divin. Aceștia au doar o singură veste, vei muri! Printr-un astfel de act, Dumnezeu devine un ucigaș nemilos. Însă o astfel de imagine este eronată şi lipsită de adevăr. Cristos ne spune clar că El a venit pentru cei pierduți. Asta înseamnă că omul nu are cum să mai piardă încă odată, deoarece acesta e deja pierdut! Omul este deja departe de dragostea şi prezența lui Dumnezeu. Observăm că misiunea noastră este o misiune de răscumpărare şi nu de condamnare. Cum de am intrat într-o astfel de iluzie modernă?

Deci, atât viața prezentă cât şi ceea viitoare sunt importante. Omul este chemat să facă ucenici, şi nu să aștepte rotindu-şi ochii pe bolta cerească. Chemarea de a face ucenici denotă faptul că trebuie să răscumpărăm, cu ajutorul lui Dumnezeu, pe cei care sunt pierduți. Însă pentru ai răscumpăra pe aceștia, trebuie să le spunem acestora despre dragostea măreață a lui Dumnezeu. Trebuie să povestim oamenilor ceea ce Dumnezeu a făcut în viața noastră, prin faptul că ne-a adus de la moarte la viață. Adevărată speranță nu este cuprinsă de dualism, ci de o realitate veșnică şi adevărată în Cristos Isus.

Scris de Cosmin Pascu

15 thoughts on “Păstorul care îşi biciuieşte fraţii

  1. În lipsa unor exemple concrete, fiecare se gândeşte la ce e mai rău. Retorica de mai sus, în lipsa unor situaţii de viaţă ilustrative, nu face decât să-i sperie inutil pe acei “chicken little” evanghelici care şi aşa sunt destul de încurcaţi când trebuie să emită judecăţi despre predicile pe care le aud.
    Mă refer mai ales la “mitraliera versetelor necontextuale”. Tragem alarma, dar nu ştie nimeni ce chip are duşmanul. Un fel de “teroriştii” de la revoluţie!

  2. Draga Emanuel,

    Doresc sa-ti multumesc pentru mesajul tau, insa as dori sa semnalez faptul ca aspectele mentionate mai sus sunt exemple vii in multe biserici evanghelice.

    Nu cred ca este o problema cu lipsa exemplelor concrete, deoarece acestea sunt foarte multe! Eu vreau sa trag un semn de alarma fata de metodologia pe care o abordam in Biserica lui Cristos.

    Sunt de acord de afirmatia ta, precum ca astfel de mesaje ar putea contibui la o speriere inutila, insa aceasta nu se compara cu ceea ce se intmpla in unele adunari locale.

    Cu stima si respect,
    Cosmin Pascu

  3. Am vazut ca abordarea cu speriatul fratilor a devenit foarte populara. Chiar am auzit azi de la cineva, ca se pare ca astfel de pastori sunt singurii care mai au succes. Se pare ca exista doua curente: Dumnezeu vazut ca numai bunatate si Dumnezeu vazut numai ca pedeapsa. Adevarul este undeva la mijloc, dar nimeni nu mai cauta mijlocul. Este prea bine sa fii extremist, e la moda 😦 .

  4. Situatiile in care se da cu biciul in frati sunt foarte rare.Cu scuzele de rigoare..dar acest eseu nu este decat o furtuna intr-un pahar daca este vizata Biserica Baptista.Predicarea nu mai este demult de tot acea prezentare a Adevarului curat care mustra si taie in pacat si firea pamanteasca…este o Evanghelie diluate tocmai ca sa nu supere si sa nu deranjeze pe oameni! Deci biciuirea si dictatura de care vorbiti este foarte rara.Este adevarat totodata ca in bisericile penticostale,in opinia mea,lucrurile stau cu totul altfel!Strigatul din toti plamanii este la el acasa…altfel nu-i “duh” in predicare!

  5. ->> Dani,

    Ulltima afirmatie, precum ca duhul este in predica (daca strigam) este perceput de anumiti predicatori si in Bisericiile Baptiste din Romania. Sunt un membru al Bisericii Baptiste, si credema ca nu as dori sa lovesc in aceasta Institutie doar pentru simplu motiv ca sunt nemultumit de x sau y.

    Daca esti de acord cu mine, Biserica Baptista este in decrestere in Romania, dar asta nu pare sa ne preocupe. Totusi, cred ca strigatul si zbieratul inaintea fratilor este nejustificat, fie ca se intampla intr-o Biserica Baptista sau nu.

    Aspectul slab al predicilor este un al punct slab, deja discutat pe acest blog, si in fata caruia sunt de acord cu tine. Cred ca avem mult de lucru pentru a prezenta Biserica lui Cristos ca a fiind o Biserica eficienta oriunde in Romania.

    Cu stima si respect,
    Cosmin Pascu

  6. Dumnezeu sa va binecuvinteze pentru acest mesaj!
    De patru ani traiesc o poveste ingrozitoare. O viata intreaga, parintii mei care se pretind a fi crestini, atata timp cat in tara guverna sistemul democrat, s-au prefacut ca sunt si ei democrati. Dumneavoastra ati observat bine ca sistemul dictatorial s-a reintors in Romania si de vreo patru ani am observat adevarata fata, identitate a lor si nu numai. Daca mai nou avansezi in functie prin dare de mita, la fel fac si ei, daca e la moda sa injuri ca doar esti crestin rascumparat, la fel fac si ei. Ce este mai grav este ca au lasat sa intre in viata lor cel mai mare dusman al omului: alcoolul. Am observat ingrozita cum nu mai este nicio diferenta intre alcoolicii de pe strada si tatal meu.
    Ceea ce este, insa, strigator la Cer este faptul ca nimeni din Biserica nu ia nicio atitudine, ba mai mult observ ca ii incurajeaza. A provocat moartea cuiva amenintand la un pahar de betie si intimidand in mod josnic. Persoana respectiva a murit la scurt timp in urma unui infarct. Motivul? Dorea sa avanseze in functie iar lipsa lui de studii nu ii permitea acest lucru. Asa ca s-a decis sa-l indeparteze din cale. Ceea ce este cu adevarat socant este ca a vorbit cu un frate din Biserica spunandu-i: “Acum ca Dl X nu mai este printre noi, avem cale libera la …. (postul respectiv)”. Nu este singurul caz de crima in Biserica. In timpul facultatii, am primit o veste terifianta cu privire la moartea unei persoane foarte cunoscute din Biserica. Aceasta a murit in urma unui conflict cu o alta persoana din Biserica cu privire la obtinerea unei anumite functii in Biserica. Chiar dumneavoastra ati spus ca vorbele pot ucide. Se pare ca mai nou se apeleaza la astfel de tactici de intimidare si chiar eliminare a acelora care stau in calea unora care se cred mai importanti decat sunt si doresc sa obtina un anumit lucru pe cale ilegala.
    Eu insami am intrat in acest joc al lor. Inca din timpul facultatii observam o anumita atitudine negativa cu privire la faptul ca reusisem la facultate….nu a fost admis la facultate si a facut tot posibilul sa imi distruga tot ce am incercat sa imi construiesc in atatia ani.
    Dupa cum vedeti, ma aflu intr-o situatie foarte dificila, care pare fara iesire. Astept raspunsul dumneavoastra si sper sa ma puteti ajuta in vreun fel. Am ajuns la disperare si nu stiu ce sa mai fac. Va multumesc foarte mult.
    Multumesc lui Dumnezeu ca mai exista crestini adevarati, inca treji si care nu au uitat care este adevarata misiune a Bisericii.

  7. –> Myriam,

    Povestea ta este experienta multora. Traim intr-o lume in care crestinismul autentic este torpilat de niste actori ai crestinismului autentic. Acestia stiu sa joasce jocul foarte bine. Totusi, oricare ar fi momentele vietii si oricat de dicificile sunt ele, cred ca este important sa nu ne pierdem speranta si scopul pentru care traim. Ca si crestini, detinem cele mai importante si valoraose promisiuni din partea unui Dumnezeu viu si lucrator, care, in fecare din noi, isi lucreaza pana la final lucrarea Sa.

    Desigur, asta inseamna ca credinta noastra este incercata de problemele pe care le intampminan, insa cred ca este important ca in vremuri schimbatoare sa ramanem neschimbatatori fata de Dumnezeu. In acelasi timp, cred ca este important sa nu uitam ca avem un Dumnezeu care a trecut biruitor prin aceleasi incercari, si ca impreuna cu El (doar impreuna cu Cristos) vom reusi sa iesim biruitori. Fara Cristos viata este un strigat continu spre disperare si haos.

    Intareste-te in El prin citirea si studierea Cuvantului Sau, caci in Cuvantul Sau ne intalnim cu Creatorul tuturor lucrurilor vazut si nevazute.

    Cu stima si respect,
    Cosmin Pascu

  8. Dlui Pastor Cosmin Pascu:

    Va multumesc foarte mult pentru raspuns si pentru postarea mesajului meu pe acest site.

    Ma puteti cumva ajuta in aceasta situatie? Nu ar trebui ca Biserica sa ia atitudine in privinta lor? Multumesc.

  9. Draga Myriam,

    Este normal ca conducerea Bisericii sa rezolve astfel de cazuri, dar dupa cate stiu, foarte multi lideri sunt corupti si nu prea co-opereaza cu fratii si surorile din biserica locala. Cred ca singura rezolvare este ca atitudinea noastra fata de Cristos sa fie solida si bazata pe o credinta eficienta inaintea Sa. In ceea ce priveste biserica la care mergi, cred ca este mai bine sa te departezi de astfel de persoane, incercand sa construiesti un mediu in care poti sa cresti in Cristos si in cunoasterea Cuvantului Sau. Daca in biserica la care esti membra este dificil, atunci va trebui sa cauti o biserica in care poti sa cresti atat pe plan fizic cat si spiritual.

    Cu stima si respect,
    Cosmin Pascu

  10. Dle Pastor Cosmin Pascu,

    Aveti dreptate. Voi incerca sa ma detasez de acel mediu. Din pacate, nu prea am cunostinte in alte Biserici dar voi incerca sa imi fac. Va multumesc pentru sfat.
    As mai avea o intrebare. Demult sunt in cautarea unui serviciu, daca ar fi cu putinta in cadrul Bisericii. Ma intrebam daca sunteti in cautare de traducatori/translatori.
    Va multumesc inca o data pentru raspuns si ma bucur nespus ca inca mai exista oameni ai Domnului de incredere care lupta impotriva raului.

    DOMNUL SA VA BINECUVINTEZE!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s